Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOAȘTERE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 64 pentru CUNOAȘTERE.

NOOSFERĂ

... NOOSFÉRĂ s . f . ( Fil . ) Ansamblu al sistemelor de informație , cunoaștere

 

OBSERVAȚIE

OBSERVÁȚIE , observații , s . f . 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces ; observare , cercetare , examinare ; studiu . 2. Remarcă , constatare . 3. Obiecție critică ; p . ext . mustrare , dojană ,

 

PANDAJMETRIE

PANDAJMETRÍE s . f . ( Geol . ) Determinare a înclinării și a direcției straturilor geologice din adâncime , în scopul cunoașterii structurilor

 

PEDOLOGIE

PEDOLOGÍE^2 s . f . 1. Curent pedagogic care susține că dezvoltarea copilului ar fi determinată fatal de ereditate și de mediul său social ( conceput ca invariabil ) . 2. ( Biol . ) Studiul caracterelor somatice determinate de factorii biologici , de ereditate etc . PEDOLOGÍE^1 s . f . Știință care se ocupă cu studiul genezei , al evoluției și al distribuției solurilor și cu cunoașterea constituției lor fizice , chimice și biologice , în scopul stabilirii gradului de fertilitate și a posibilităților de ridicare a

 

PERCEPȚIE

... totalitatea însușirilor lor , ca un întreg unitar ; imagine rezultară în urma acestei reflectări ; p . ext . facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare ; înțelegere , cunoaștere

 

PREJUDECATĂ

PREJUDECÁTĂ , prejudecăți , s . f . Părere , idee preconcepută ( și adesea eronată ) pe care și - o face cineva asupra unui lucru , adoptată , de obicei , fără cunoașterea directă a faptelor ; prejudeț , prejudiciu . - Pre ^1 - + judecată ( după fr .

 

PREZENTISM

PREZENTÍSM s . n . Tendință în filozofie care neagă posibilitatea unei cunoașteri istorice obiective și autentice , reducând știința istoriei la o proiectare în trecut a mentalității și năzuințelor

 

PSEUDOȘTIINȚĂ

... PSEUDOȘTIÍNȚĂ s . f . Falsă știință , pretinsă cunoaștere

 

PSIHODIAGNOZĂ

PSIHODIAGNÓZĂ , psihodiagnoze , s . f . ( Med . ) Acțiune complexă de investigare a individului prin intermediul tehnicilor psihologice pentru cunoașterea particularităților sale psihice specifice . [ Pr . : - di -

 

RECERCETA

RECERCETÁ , recercetez , vb . I . Tranz . A cerceta din nou ( pentru a aprofunda cunoașterea sau pentru a corecta o eroare ) . - Re ^1 +

 

REDUCȚIONISM

REDUCȚIONÍSM s . n . Modalitate de explicare sau interpretare a unor fenomene , structuri sau valori complexe ale realității sau ale cunoașterii , prin reducerea lor la concepte , structuri , legi sau configurații mai

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>