Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREȘTINĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 142 pentru CREȘTINĂ.
CHIETÍSM s . n . Doctrină mistică care susține că perfecțiunea creștină constă în dragostea față de Dumnezeu și în liniștea inactivă a sufletului . [ Pr . : chi - e . - Var . : cvietísm s .
CRĂCIÚN , crăciunuri , s . n . Sărbătoare creștină care celebrează , la 25 decembrie , nașterea lui
CREȘTÍN , - Ă , creștini , - e , adj . , s . m . și f . I. Adj . Care aparține creștinismului , privitor la creștinism . II. S . m . și f . 1. Adept al creștinismului . 2. ( Pop . ) Persoană , om ,
... CREȘTINÍSM s . n . Ansamblul religiilor la baza cărora se află credința în persoana și învățăturile lui Iisus Cristos . - Creștin
CUMINECĂTÚRĂ , cuminecături , s . f . ( În practicile religiei creștine ) Ritual care constituie una dintre cele șapte taine și care constă în gustarea de către credincioși a vinului și a pâinii sfințite de preot , simbol al sângelui și trupului lui Hristos ; euharistie , împărtășanie ,
CUMINECÁ , cumínec , vb . I . Refl . și tranz . ( În practicile religiei creștine ) A primi sau a da cuminecătura ; a ( se ) împărtăși , a ( se )
DAMNÁ , damnez , vb . I . Tranz . ( Livr . ; în mitologia greco - romană și în religia creștină ) A condamna la chinurile
DAMNAȚIÚNE , damnațiuni , s . f . ( Livr . ; în mitologia greco - romană și în religia creștină ) Osândire la muncile infernului . [ Pr . : - ți - u - . - Var . : damnáție s .
DAR ^2 , daruri , s . n . I. 1. Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj . , adv . A. Conj . I. ( Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de la mine ? IV. ( Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă , întărește înțelesul acestuia ) Mă voi apuca serios de lucru , dar serios ! B. Adv . ( Înv . și reg . ) Da , așa ,
... DÉNIE , denii , s . f . ( În ritualul creștin
ECUMÉNIC , - Ă , ecumenici , - ce , adj . Învestit cu autoritate extinsă asupra întregii biserici