Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONTUR
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 63 pentru CONTUR.
ORNAMÉNT , ornamente , s . n . 1. Detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a - l înfrumuseța ; accesoriu , element decorativ folosit în artele plastice , în arhitectură , în tipografie pentru a întregi o compoziție și a - i reliefa semnificația . 2. Notă sau grup de note muzicale care se adaugă la o melodie , pentru a - i reliefa conturul , pentru a - i împodobi linia melodică ; semnul muzical
ORTODIAGRAFÍE , ortodiagrafii , s . f . Formă de reproducere cu ajutorul razelor Roentgen , care scoate în evidență conturul exterior și mărimea organelor interne . [ Pr . : - di -
ORTODIAGRÁMĂ , ortodiagrame , s . f . Traseu desemnat de radiolog pe un ecran fluorescent , care reprezintă proiecția conturului exterior al unui organ intern , determinată cu ajutorul razelor X. [ Pr . : - di -
ORTODIASCOPÍE s . f . Metodă radioscopică pentru obținerea contururilor unui obiect în mărime naturală . [ Pr . : - di -
ORTORADIOSCOPÍE , ortoradioscopii , s . f . ( Fiz . ) Metodă radioscopică pentru obținerea conturului unui obiect în adevărata lui mărime ; ortoradiografie . [ Pr . : - di -
... de simetrie , a cărei curbură este mai mare în punctele de intersecție cu axa decât în oricare alt punct al ei ; formă sau contur
... PLANÉZĂ , planeze , s . f . Interfluviu înclinat cu contur
PLANIMÉTRU , planimetre , s . n . Instrument care servește la măsurarea suprafețelor plane ( hărți și planuri topografice ) prin parcurgerea conturului
... presare a unor obiecte de metal , la confecționarea unor matrițe , la baterea medaliilor etc . 2. Piesă a unei matrițe , cu un contur cu muchii tăietoare sau cu o suprafață de lucru plană sau profilată , care servește la decupare , detașare , imprimare etc . prin deformare plastică . 3. Unealtă cilindrică ...
REGULARIZÁ , regularizez , vb . I . Tranz . 1. A supune unor norme , unor reguli , a face ca ceva să fie regulat . 2. A corecta conturul unui obiect pentru a - i da o formă geometrică regulată . 3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite
ROCAILLE adj . n . Stil rocaille ( În sintagma ) = gen de ornamentație apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV - lea , caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale ( grote , stânci , roci ) . [ Pr . : rocái ] - Cuv .