Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARME

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 101 pentru ARME.

DECALIBRA

DECALIBRÁ , pers . 3 decalibrează , vb . I. Refl . ( Despre țeava armelor de foc ) A se lărgi în urma uzurii sau a unui accident de tragere , a - și deforma calibrul . - Des - ^1 +

 

DECALIBRAT

DECALIBRÁT , - Ă , decalibrați , - te , adj . ( Despre țeava armelor de foc ) Lărgit în urma uzurii sau a unui accident de tragere . - V.

 

DENUCLEARIZA

DENUCLEARIZÁ , denuclearizez , vb . I . Tranz . A interzice , pe baza unui tratat internațional , producerea , stocarea , instalarea , experimentarea și folosirea armelor nucleare într - un spațiu , teritoriu , într - o zonă , țară sau într - un grup de țări . [ Pr . : - cle - a - ] - Des ^1 - +

 

DENUCLEARIZAT

DENUCLEARIZÁT , - Ă , denuclearizați , - te , adj . Scos de sub acțiunea armelor nucleare . [ Pr . : - cle - a - ] - V.

 

DESCĂRCĂTURĂ

DESCĂRCĂTÚRĂ , descărcaturi , s . f . 1. Ceea ce se descarcă dintr - un vehicul de transport . 2. Declanșare a unei arme de foc ; zgomotul produs de ea . - Descărca + suf . -

 

DETUNĂTOR

DETUNĂTÓR , - OÁRE , detunător , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care răsună puternic ; bubuitor . 2. S . n . Partea dindărăt a țevii unei arme de foc de infanterie , în care intră tubul cartușului . - Detuna + suf . -

 

DEZARMARE

DEZARMÁRE , dezarmări , s . f . Acțiunea de a dezarma ; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate , în primul rând a armelor de distrugere în masă . - V.

 

DEZARMAT

DEZARMÁT , - Ă , dezarmați , - te , adj . 1. Căruia i s - au luat armele , care nu mai este înarmat . 2. Fig . Lipsit de puterea de a riposta , de a reacționa ; lipsit de apărare ; care nu știe să se descurce în viață , care este învins de

 

EJECTOR

EJECTÓR , ejectoare , s . n . 1. Aparat care servește la evacuarea unui fluid dintr - un rezervor . 2. Dispozitiv la armele de vânătoare basculante , care , la deschiderea acestora , extrage și aruncă din țeavă tubul cartușului . 3. Dispozitiv folosit la casetofoane pentru scoaterea casetei din locașul

 

EXTRACTOR

EXTRACTÓR , - OÁRE , extractori , - oare , adj . s . n . I. Adj . Care extrage sau ajută la extragerea anumitor substanțe sau corpuri . II. S . n . 1. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează o extracție ( 2 ) . 2. Utilaj de construcții folosit pentru extragerea din pământ a piloților , în vederea reutilizării lor la alte lucrări . 3. Dispozitiv al închizătorului unei arme de foc , care extrage din țeava tubul - cartuș sau tubul

 

FITIL

FITÍL , fitiluri , s . n . 1. Fir de bumbac răsucit sau țesut , în formă de sfoară , șiret , panglică sau tub , care se introduce , spre a fi aprins , în mijlocul lumânărilor , într - un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc . 2. Șnur muiat într - o substanță inflamabilă , servind altădată la transmiterea focului pentru aprinderea încărcăturilor la armele de foc , iar azi pentru aprindrca încărcăturilor de exploziv în mine , în cariere etc . ; tub făcut din metal sau dintr - un material textil și umplut cu material inflamabil , servind în același

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>