Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADUNA
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 97 pentru ADUNA.
COLECTÓR , - OÁRE , colectori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vase , tuburi , bazine ) În care se adună , se colectează gaze sau lichide . 2. S . n . Încăpere , recipient sau conductă pentru adunarea și conducerea lichidelor sau a gazelor în diferite sisteme tehnice . 3. S . n . Organ al rotorului unor mașini electrice , care schimbă legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior . 4. S . m . Persoană care strânge sau achiziționează de la producători mărfuri , produse
COLOÁNĂ , coloane , s . f . 1. Stâlp cilindric de marmură , piatră , lemn etc . , destinat să susțină o parte dintr - un edificiu sau să - l înfrumusețeze . 2. ( Fiz . ) Masă cilindrică a unui fluid , închisă într - un tub sau țâșnind cu putere dintr - o conductă sau dintr - un rezervor . Coloană de mercur . 3. Fiecare dintre secțiunile verticale în care se împarte o pagină tipărită de ziar , revistă etc . și care este despărțită de celelalte printr - o linie neagră verticală sau printr - un spațiu alb ; p . ext . conținutul unei astfel de despărțituri . 4. Șir de cifre așezate unele sub altele într - un tabel , într - o matrice etc . pentru a putea fi adunate . 5. Nume dat mai multor aparate folosite în chimie și în industria chimică , alcătuite dintr - o manta cilindrică verticală de metal , de sticlă etc . care conține materiale adsorbante sau talere de formă specială , materiale filtrante etc . 6. Formație realizată prin dispunerea în adâncime a unităților militare în vederea deplasării lor . 7. ( Cin . ; în sintagma ) Coloană sonoră = ansamblu de sunete ( cuvinte , muzică etc . ) care însoțesc imaginile unui film ; pistă
... COMPILÁ , compiléz , vb . I . Tranz . A aduna
... COMPULSÁ , compulsez , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A cerceta acte , documente ; a aduna
CONCLÁV , conclave , s . n . 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați . 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou papă . 3. Sala în care se întrunește conclavul (
CRUPIÉR , crupieri , s . m . Persoană care , la o casă de jocuri de noroc , distribuie sau adună jetoanele sau banii pierduți și , respectiv , plătește câștigurile jucătorilor . [ Pr . : - pi -
CULEGĂTÓR , - OÁRE , culegători , - oare , s . m . și f . 1. S . m . și f . Persoană care adună recolta . 2. S . m și f . ( Cu determinări ) Colecționar . Culegător de folclor . 3. S . m . Zețar . 4. S . f . Mașină de cules . - Culege + suf . -
... DIJMUÍ , dijmuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A aduna
DOP , dopuri , s . n . 1. Bucată de plută , de cauciuc , de sticlă etc . cu care se astupă deschizătura unei sticle , a unul vas îngust etc . ; astupuș . 2. Bucată de lemn care astupă deschizătura de sus a fluierului , a cavalului etc . , lăsând o gaură mică prin care se suflă . 3. Piesă de metal cu care se închide o conductă . 4. Cerumen adunat în canalul auditiv extern al urechii , care împiedică
FĂRÁȘ , fărașe , s . n . Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă , în care se adună cu mătura gunoiul , se strânge jarul etc . [ Var . : foráș s .
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din