Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOPERIȘ

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 86 pentru ACOPERIȘ.

FOIȘOR

FOIȘÓR , foișoare , s . n . 1. Terasă deschisă ( ridicată mult deasupra pământului ) , cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane ; cerdac , pridvor . 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case ; pavilion ,

 

FUMAR

FUMÁR , fumare , s . n . Deschizătură făcută în acoperișul caselor de la țară , pentru a permite ieșirea fumului din sobe ; hogeag ,

 

FURCĂ

FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din

 

GRINDIȘ

... GRINDÍȘ , grindișuri , s . n . Totalitatea grinzilor unui acoperiș

 

HORN

... n . 1. Parte a coșului de fum la o casă , constituită din canalul îngropat în zidărie ( și din porțiunea ieșită în afară prin acoperiș ) ; p . ext . întregul coș de fum al unei case . 2. Partea de deasupra vetrei țărănești prin care trece fumul în pod sau direct afară ; coș ...

 

IMBRICA

... IMBRICÁ , imbrichez , vb . I . Tranz . A suprapune parțial , asemenea solzilor de pește , țiglele sau șindrilele de pe un acoperiș

 

IMBRICAȚIE

... IMBRICÁȚIE , imbricații , s . f . Ornament sculptat în relief , pictat sau traforat , care imită solzii de pește sau țiglele de pe un acoperiș

 

LĂCRIMAR

... LĂCRIMÁR , lăcrimare , s . n . ( Arh . ) Proeminență la cornișa unui acoperiș care împiedică prelingerea pe zidul construcției a apei de ploaie ; piesă de lemn ori de metal fixată în același scop pe partea exterioară ...

 

LANTERNOU

LANTERNÓU , lanternouri , s . n . Porțiune din acoperișul unei hale , al unei săli etc . mai ridicată , prevăzută cu numeroase ferestre , pentru a permite pătrunderea aerului și a luminii ; lanternă ( 3 ) ,

 

LUCARNĂ

LUCÁRNĂ , lucarne , s . f . Fereastră mică , amenajată în acoperișul cu pantă mare al unei construcții , în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului ; bageac ,

 

LUMINATOR

... LUMINATÓR , luminatoare , s . n . Panou translucid sau transparent care înlocuiește o porțiune dintr - un perete , dintr - un plafon sau din învelitarca unui acoperiș

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>