Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCOVOIA
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 72 pentru ÎNCOVOIA.
... FLAMBÁ , flambez , vb . I . Tranz . 1. A trece un obiect neinflamabil prin flacără în scopul sterilizării . 2. A încovoia
... FLEXÍBIL , - Ă , flexibili , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care are proprietatea de a se îndoi , de a se încovoia ușor ( și de a - și reveni la forma inițială ) ; elastic , mlădios . 2. Adj . ( Gram . ) Care are flexiune ( 2 ) ; flexionar . 3. S . n . Grup ...
... FLEXIONÁ , flexionez , vb . I . ( Rar ) 1. Refl . A se încovoia
FLEXIONÁR , - Ă , flexionari , - e , adj . 1. Care se îndoaie , care se încovoaie . 2. Care are flexiune ( 2 ) ; flexibil . [ Pr . : - xi - o - ] - După fr .
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din
GÂRBOV , - Ă , gârbovi , - e , adj . ( Despre oameni ) Care are spinarea încovoiată ( de bătrânețe ) ;
GHEBOȘÁT^2 , - Ă , gheboșați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care are spinarea adusă , încovoiată , gârbovită ( din cauza greutății pe care o poartă , a durerii , a bătrâneții etc . ) . V. gheboșa . GHEBOȘÁT^1 s . n . Faptul de a se gheboșa . - V.
GONDÓLĂ , gondole , s . f . 1. Barcă lungă , puțin adâncă , cu fundul plat , cu prora ( și pupa ) ridicată și încovoiată , manevrată cu o singură vâslă , folosită la Veneția . 2. Raft , suport în formă de gondolă ( 1 ) pe care este așezată marfa într - un magazin cu autoservire . 3. Nacelă în care se află motorul unui
HANGÉR , hangere ( hangeruri ) , s . n . Pumnal mare ,
HELICÓN , helicoane , s . n . Instrument muzical de suflat din alamă , asemănător cu tuba , folosit în fanfarele militare , alcătuit dintr - un tub încovoiat în formă de spirală , prin care trec capul și mâna dreaptă a instrumentistului și cu care sunt emise tonuri
HIPOCRÁTIC , - Ă , hipocratici , - ce , adj . 1. Care aparține hipocratismului , privitor la hipocratism . 2. ( Despre degete ) Îngroșat mult la capăt , cu unghia lățită și