Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNȘELA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 73 pentru ÎNȘELA.

MÂGLISI

... MÂGLISÍ , mâglisesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A înșela

 

MĂSLUI

MĂSLUÍ , măsluiesc , vb . IV . Tranz . A face semne pe cărțile de joc pentru a le recunoaște sau a le aranja astfel încât să înșele pe ceilalți jucători și să

 

MĂSLUIT

... MĂSLUÍT , - Ă , măsluiți , - te , adj . ( Despre cărțile de joc ) Însemnat sau aranjat pentru a da măsluitorilor posibilitatea de a înșela

 

MINȚI

... afirmații care denaturează în mod intenționat adevărul , a spune minciuni . 2. Tranz . A induce în eroare pe cineva ; a înșela

 

MISTIFICA

... MISTIFICÁ , mistífic , vb . I . Tranz . A induce în eroare ; a înșela

 

MOFLUZ

MOFLÚZ , - Ă , mofluji , - ze , s . m . și f . , adj . 1. ( Înv . ) ( Om ) falit ; ( om ) sărăcit , ruinat ; ( om ) sărac . 2. ( Om ) înșelat , păgubit ; p . ext . ( om ) nemulțumit , dezamăgit , blazat . [ Pl . și : mofluzi . - Var . : muflúz , - ă s . m . și f . ,

 

MOMEALĂ

... MOMEÁLĂ , momeli , s . f . 1. Mijloc viclean folosit pentru a ademeni , a înșela pe cineva ; ceea ce ademenește pe cineva ; înșelăciune . 2. Spec . Mâncare care se aruncă peștilor sau care se pune în undiță spre a - i ...

 

MOMI

... MOMÍ , momesc , vb . IV . Tranz . A amăgi cu vorbe ; a ademeni ; a înșela

 

MOMIȚĂ

MOMÍȚĂ^3 s . f . v . moimiță . MOMÍȚĂ^2 , momițe , s . f . A umbla cu chichițe și momițe ( Pop . ; în expr . ) = a încerca să înșele pe cineva . - Et . nec . Cf . %momi . % MOMÍȚĂ^1 , momițe , s . f . ( Pop . )

 

MREAJĂ

... porțiunile liniștite ale apelor curgătoare sau în bălți . 2. Fig . ( Mai ales la pl . ) Mijloc viclean de a prinde sau a înșela pe cineva ; cursă , laț ; p . ext . situație în care se află o persoană ademenită . 3. P . anal . ( Adesea la pl . ) Pânză de păianjen . [ Var . : mréjă ...

 

NĂTĂFLEȚ

NĂTĂFLÉȚ , - EÁȚĂ , nătăfleți , - țe , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este lipsită de istețime , care nu știe să se descurce , pe care o înșeală cu ușurință toți ; p . ext . ( om ) prost , tont , nătâng . [ Var . : nătăfléte adj . , s . m . ] - Probabil contaminare între nătărău și

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>