Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPĂRȚI
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 130 pentru ÎMPĂRȚI.
... DEDUBLÁ , dedublez , vb . I . Refl . A se împărți
... DEFALCÁ , defalchez , vb . I . Tranz . 1. A desprinde sau a scoate una sau mai multe părți ; a împărți
... DEZMEMBRÁ , dezmembrez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) descompune , a ( se ) împărți
DIADÓH , diadohi , s . m . 1. Titlu purtat de generalii lui Alexandru Macedon care și - au împărțit imperiul după moartea acestuia ; persoană care avea acest titlu . 2. Titlu purtat de prințul moștenitor al Greciei moderne ; persoană având acest titlu . [ Pr . : di -
DIHOTÓMIC , - Ă , dihotomici , - ce , adj . Care se bifurcă , se împarte în două sau din două în două . [ Var . : dicotómic , - ă
DIHOTOMÍE , dihotomii , s . f . 1. ( Log . ) Diviziune în două părți a unui concept , fără ca acesta să - și piardă înțelesul inițial . 2. Mod de ramificație a talului și a tulpinilor unor plante în două părți egale , care se împart la rândul lor în două părți egale etc . [ Var . : dicotomíe s .
... DISTRIBUÍ , distríbui , vb . IV . Tranz . A împărți
DISTRIBUÍT , - Ă , distribuiți , - te , adj . Împărțit , repartizat . - V.
... DIVÍDE , divíd , vb . III . Tranz . și refl . ( Numai la prez . ) A ( se ) împărți
... DIVIZÁ , divizez , vb . I . Tranz . și refl . 1. A ( se ) împărți în mai multe părți , grupuri etc . 2. A face să nu se mai înțeleagă sau a nu se mai înțelege între ...
DIVIZÓR , divizori , s . m . Număr întreg prin care se împarte exact alt număr