Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBINARE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 55 pentru ÎMBINARE.
... PĂSUÍT , - Ă , păsuiți , - te , adj . ( Despre piese , părți ale unui ansamblu etc . ) Care este ajustat , potrivit ( pentru a obține o bună îmbinare
PARCHÉT , parchete , s . n . I. Pardoseală executată prin îmbinarea între ele ( în formă de desene geometrice ) a unor piese din lemn tare ( stejar , fag etc . ) prelucrate special ; fiecare dintre piesele de lemn ( înguste și scurte ) folosite la executarea acestui tip de pardoseală . II. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în vederea exploatării ei raționale ; p . ext . suprafață de teren pe care s - a făcut o tăiere într - o pădure . III. Instituție judiciară care funcționează pe lângă unele instanțe judecătorești , cu atribuția de a exercita acțiunea penală și de a susține acuzarea la judecarea proceselor penale ; membrii acestei instituții ; local în care funcționează această
... PESTRIȚĂTÚRĂ , pestrițături , s . f . ( Rar ) Amestec , îmbinare
PIRÓN , piroane , s . n . Cui ( de oțel ) lung și gros , curbat ( în unghi drept ) la unul din capete și folosit la îmbinarea pieselor unei construcții de lemn , la fixarea unui obiect greu pe perete etc . ; p . gener . cui
... POLICROMÍE , policromii , s . f . 1. Procedeu de îmbinare
... PRIZÓN , prizoane , s . n . Tijă metalică servind ca element mobil de îmbinare
PUZZLE s . n . Joc de perspicacitate care constă în îmbinarea unor piese pentru a reconstitui un obiect , o imagine . [ Pr . : pazl ] - Cuv .
... amplă pentru orchestră , care cuprinde de obicei trei sau patru părți . 2. Fig . Ansamblu ( armonios ) de elemente care concură la producerea unui anumit efect ; spec . îmbinare
... SINCRETÍSM , sincretisme , s . n . 1. Îmbinare de elemente eterogene aparținând unor arte diferite ( literatură , muzică , dans etc . ) , caracteristică folclorului și mai ales fazelor primitive de dezvoltare a culturii , când ...
... SINTÁXĂ , sintaxe , s . f . Parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale propozițiilor în vorbire și care stabilește regulile de îmbinare
... cercetare a fenomenelor , bazată pe trecerea de la particular la general , de la simplu la compus , pentru a se ajunge la generalizare ; îmbinare a două sau a mai multor elemente care pot forma un tot . 2. Operație prin care se obține formarea unui compus ...