Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCRISĂ

 Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 420 pentru SCRISĂ.

TERȚET

TERȚÉT , terțete , s . n . 1. Ansamblu compus din trei voci sau din trei instrumente care execută împreună o bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu ; trio . 2.

 

TEXT

TEXT , texte , s . n . 1. Ceea ce este exprimat în scris ; cuprinsul unei opere literare sau științifice , al unui discurs , al unei legi etc . 2. Cuvintele unei compoziții muzicale . 3. Literă de tipar cu un corp de 20 de puncte

 

TEZĂ

TÉZĂ , teze , s . f . 1. Afirmație expusă și susținută într - o discuție ; idee principală dezvoltată și demonstrată într - o operă , într - o cuvântare etc . 2. Lucrare scrisă , făcută de elevi în clasă sub supravegherea profesorului , la sfârșitul unei perioade de studiu sau la un

 

TIBIȘIR

TIBIȘÍR , tibișire , s . n . ( Înv . și reg . ) Cretă ( pentru scris pe

 

TIFLOGRAF

TIFLOGRÁF , tiflografe , s . n . Instrument cu ajutorul căruia scriu

 

TOC

TOC ^3 , tocuri , s . n . Porțiune mai ridicată de pe partea posterioară a tălpii încălțămintei , care corespunde călcâiului . TOC ^2 , tocuri , s . n . 1. Cutie ori suport de lemn , de metal , de piele sau de material plastic , cu forme și mărimi diferite , în care se păstrează arme , aparate sau instrumente ; teacă de piele , de carton etc . în care se țin diferite obiecte mici ( ochelari , piepteni etc . ) . 2. Unealtă de scris cu cerneală făcută din lemn , os , metal , în formă de bețișor , la care se adaptează o peniță ; condei . 3. Cadru de lemn sau de metal în care se fixează , la o construcție , ferestrele și ușile . TOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într - un obiect sau într - un material tare . -

 

TOHARICĂ

TOHÁRICĂ adj . Limba toharică ( În sintagma ) = limbă indo - europeană vorbită în antichitate în Asia Centrală și cunoscută din texte aparținând sec . V - VII , scrise cu alfabet

 

TRANSLITERAȚIE

TRANSLITERÁȚIE , transliterații , s . f . Transpunere , transcriere dintr - un alfabet în altul a unui text scris , redându - se literele prin echivalentele lor din alfabetul în care se transcrie , fără a se ține seama de eventualele deosebiri de ordin fonetic dintre semnele celor două

 

TRANSPARENT

TRANSPARÉNT , - Ă , transparenți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care poate fi străbătut de radiații electromagnetice ( mai ales de lumină ) , fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate ; prin care se poate vedea clar , care lasă să se vadă limpede conturul și detaliile obiectelor aflate de partea opusă ; străveziu . 2. Fig . Care poate fi ușor înțeles sau ghicit ; limpede , clar . II. S . n . Foaie de hârtie cu linii groase , paralele , care se așază dedesubtul hârtiei de scris , pentru a înlesni scrierea în rânduri

 

TRANZIENȚĂ

TRANZIÉNȚĂ s . f . 1. ( Livr . ) Caracterul a ceea ce este trecător , tranzient ( 2 ) ; efemeritate . 2. ( Fil . ) Devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite . [ Pr . : - zi - en - - Scris și : transiență ] - După engl .

 

TRATA

TRATÁ , tratez , vb . I . 1. Tranz . A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare , a se purta cu cineva într - un anumit fel . 2. Tranz . A oferi unui oaspete mâncare , băutură ; a ospăta . 3. Tranz . și refl . A ( se ) supune unui tratament medical . 4. Tranz . A discuta o chestiune economică , socială , politică etc . , cu scopul de a ajunge la o înțelegere , la încheierea unei convenții etc . ; a duce tratative . 5. Tranz . A dezvolta , a expune ( în scris sau oral ) o temă științifică , literară etc . 6. Tranz . A supune unui tratament (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>