Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PURTA
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 458 pentru PURTA.
SPOROFÍT , sporofiți , s . m . Organism vegetal care poartă spori ^
STAVROFÓR , stavrofori , s . m . Preot sau arhimandrit ( în Biserica ortodoxă ) care poartă , ca distincție ecleziastică , o cruce ( de aur ) pe
STEGÁR , stegari , s . m . 1. Purtătorul steagului unei unități militare ; portdrapel . 2. Cel care poartă steagul la nuntă , la jocul călușarilor etc . 3. Fig . Cel care se află în frunte luptătorilor pentru o cauză ; p . gener . conducător , îndrumător . - Steag + suf . -
STÉLĂ , stele , s . f . Mic monument cu caracter comemorativ , în formă de coloană sau de pilastru , alcătuit dintr - un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi , specific
... STIGMATIZÁT , - Ă , stigmatizați , - te , adj . 1. Defăimat , înfierat , dezonorat . 2. ( Înv . ; despre sclavi sau delincvenți ) Care purta
STIHÁR^2 , stihari , s . m . ( Rar ) Poet , versificator . - Stih + suf . - ar . STIHÁR^1 , stihare , s . n . Veșmânt lung și larg pe care îl poartă preoții ortodocși în timpul serviciului
... STÓLNIC , stolnici , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Dregător care purta
... strechez , vb . I . Intranz . ( Despre animale ) A porni în goană , speriat ( sau ca speriat ) de streche ; fig . ( despre oameni ) a se purta
... STRÓI s . n . ( Înv . și reg . ) 1. Rând , șir ( de soldați ) . 2. ( În expr . ) A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară , constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu ...
SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = ...
SUBDIRÉCTOR , - OÁRE , subdirectori , - oare , s . m . și f . Persoană care îndeplinește funcția de ajutor al unui director ; director adjunct ; titlu , grad purtat de această persoană . - Sub ^1 - + director ( după fr . sous -