Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIC
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 1482 pentru MIC.
CHIȚIBUȘÁR , - Ă , chițibușari , - e , s . m . și f . Persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri , de mărunțișuri , care face mici șmecherii . 2. Persoană care dă importanță fleacurilor ; persoană care caută nod în papură . - Chițibuș + suf . -
CHICHINEÁȚĂ , chichinețe , s . f . ( Fam . ) Casă sau cameră mică , sărăcăcioasă . - Et .
CHICINÉTĂ , chicinete , s . f . Încăpere anexă de dimensiuni reduse ( în apartamentele mici din blocuri , care servește de obicei ca
CHILÍE , chilii , s . f . Odăiță din cuprinsul unei mănăstiri , în care locuiește un călugăr sau o călugăriță ; p . ext . ( fam . ) cameră mică de locuit ;
CHIMIÓN s . m . 1. Plantă erbacee umbeliferă cu frunze penate și cu nori mici , albe - liliachii , ale cărei semințe aromatice se întrebuințează în medicină , în bucătărie și la fabricarea lichiorurilor ; chimen ( Carum carvi ) . 2. Compus : chimion - de apă ( sau - de - baltă ) = mărăraș . [ Pr . : mi -
... CHIRCÍ , chircesc , vb . IV . Refl . 1. A se strânge grămadă , a se face mic
... CHISEÁ^2 , chisele , s . f . ( Pop . ) Pungă ( de piele ) în care se țin banii sau tutunul . CHISEÁ^1 , chisele , s . f . Vas mic
CIFLÍC , ciflicuri , s . n . ( Înv . ) Mică moșie sau fermă ; conac ( de
CIMERIÉNI s . m . pl . Populație de origine tracă , migrată în antichitate din nordul Mării Negre în Asia Mică . [ Pr . : - ri -
CIN ^2 , cinuri , s . n . ( Înv . și reg . ) Luntre mică ( pescărească ) . CIN ^1 , cinuri , s . n . ( Înv . ) 1. ( În societatea medievală ) Poziție socială înaltă . 2. Ordin preoțesc sau călugăresc ;
CÍNTEZĂ , cinteze , s . f . Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic , scurt și tare , cu penajul cenușiu - albăstrui sau brun - roșcat , având pe aripă o dungă albă ( Fringilla coelebs ) . [ Acc . și : cintéză . - Var . : ( reg . ) cíntiță s . f . ] - Et .