Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCRISĂ
Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 420 pentru SCRISĂ.
TAIM - ÁUT , taim - auturi , s . n . ( Sport ) Scurtă întrerupere a jocului ( la baschet , volei etc . ) , acordată de arbitru , la cererea antrenorului sau a căpitanului de echipă . [ Scris și : time -
TARTÁJ , tartaje , s . n . 1. ( Reg . ) Fiecare dintre cele două coperte ale unei cărți ; scoarță . 2. ( Înv . ) Carte scrisă de mână care se folosea ca abecedar . [ Var . : trătáj s .
TASICHINEZÍE , tasichinezii , s . f . ( Med . ) Tendință irezistibilă de a merge , de a alerga , observată la psihopați . [ Scris și :
TAYLORÍSM s . n . Metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament și pe baza unor îmbunătățiri aduse muncii prin eliminarea mișcărilor inutile , prin aplicarea unor metode mai eficiente , a evidenței și controlului , ducând astfel la creșterea randamentului muncii . [ Scris și : tailorism . - Pr . :
TEDÉUM , tedeumuri , s . n . 1. Vechi imn latin în formă de psalm de preamărire a lui Dumnezeu . 2. Scurt serviciu religios ( oficiat într - o împrejurare solemnă ) . [ Scris și : Te
TELEAUTOGRÁF , teleautografe , s . n . Instalație cu ajutorul căreia mișcările unui creion condus cu mâna în punctul de emisiune se transmit fidel , prin mijloace de telecomunicație , unei unelte de scris aflate în punctul de recepție . [ Pr . : - le - a -
TELECHINEZÍE s . f . ( Psih . ) Capacitate a unor persoane de a deplasa obiecte fără să le atingă . [ Scris și :
TELEGRAFÍE , telegrafii , s . f . Telecomunicație care constă în transmiterea mijlocită , prin semnale electromagnetice , optice etc . , a unui text scris ; telecomunicație realizată cu ajutorul
TELEGRÁMĂ , telegrame , s . f . Comunicare ( scurtă ) la distanță transmisă prin mijloacele cele mai rapide ( telefon , telegraf ) ; formularul pe care este scrisă această comunicare . [ Var . : ( înv . ) telegrám s .
TÉMĂ , teme , s . f . 1. Idee principală care este dezvoltată într - o operă , într - o expunere ; subiect ; aspect al realității care se reflectă într - o operă artistică . 2. Motiv melodic dintr - o piesă muzicală . 3. Exercițiu scris dat școlarilor , studenților etc . pentru aplicarea cunoștințelor dobândite . 4. ( Lingv . ) Grupare de elemente din structura unui cuvânt , constituită din rădăcină , urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe ( gramaticale sau lexicale ) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul că este comună formelor unuia și aceluiași
TERȚÉT , terțete , s . n . 1. Ansamblu compus din trei voci sau din trei instrumente care execută împreună o bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu ; trio . 2.