Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBȚINUT
Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 741 pentru OBȚINUT.
KÉTA s . f . Pește înrudit cu păstrăvul , dar mult mai mare ca acesta , care trăiește în mările din Extremul Orient și din care se obțin icrele de manciuria ( Oncorhynchus
LAC ^2 , lacuri , s . n . 1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într - un solvent volatil a unor rășini , uleiuri sau a altor substanțe și care , întins pe suprafața unui obiect , formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă , dură , care ferește obiectul de influența aerului și a umezelii , dându - i totodată un aspect plăcut . 2. Piele ( sau imitație de piele ) cu fața netedă , lucioasă , acoperită cu un strat de lac ^2 ( 1 ) . LAC ^1 , lacuri , s . n . Întindere mai mare de apă stătătoare , închisă între maluri , uneori cu scurgere la mare sau la un
LACTÁMĂ s . f . Compus organic obținut din aminoacizi și folosit ca materie primă pentru fabricarea unor fibre
LAMINÁT^2 , - Ă , laminați , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Care a fost supus operației de laminare . 2. S . n . Produs metalic obținut prin laminare . - LAMINÁT^1 s . n . Laminare . - V.
LAMPÁNT adj . Petrol lampant ( În sintagma ) = produs lichid obținut în procesul de distilare a țițeiului și folosit drept combustibil în lămpi , la unele motoare etc . ; gaz ^
LANOLÍNĂ , lanoline , s . f . Substanță grasă obținută prin prelucrarea lânii brute de oi și întrebuințată în industrie , în medicină și în
LAUREÁT , - Ă , laureați , - te , s . m . și f . Persoană , colectiv etc . care a obținut un premiu pentru merite remarcabile în domeniul științei , al literaturii , al artei
LAWRÉNȚIU s . n . Element chimic transuranic , obținut pe cale artificială . [ Pr . :
LEȘÍE s . f . Soluție alcalină ( folosită la spălatul rufelor , în diverse procese industriale etc . ) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de
LEUCODERIVÁT , leucoderivați , s . m . ( Chim . ) Compus obținut prin reducerea unor coloranți și care prin oxidare formează materia colorantă inițială ; leucobază . [ Pr . : le -
LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică