Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APARAT
Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 743 pentru APARAT.
... ICONOMÉTRU , iconometre , s . n . 1. Vizor cu ajutorul căruia se poate observa corectitudinea încadrării imaginii unui obiect care urmează să fie fotografiat . 2. ( Med . ) Aparat
ILLIÚM s . n . Aliaj conținând nichel , crom , fier , cupru , anticorosiv , rezistent la temperaturi înalte , folosit în construirea aparatelor
... IMPACTÓR , impactoare , s . n . ( Med . ) Aparat
... INCLINOMÉTRU , inclinometre , s . n . 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea poziției unei găuri de sondă . 2. Instrument care servește la măsurarea unghiurilor de înclinare a unei nave în raport ...
INCOORDONÁRE s . f . 1. Lipsă de coordonare ( 1 ) ; necoordonare . 2. ( Med . ) Lipsă de coordonare a mișcărilor , cauzată de leziuni ale sistemului nervos sau de stări patologice ale aparatului locomotor ;
... INDICATÓR , - OÁRE , indicatori , - oare , adj . , s . n . , s . m . I. Adj . Care indică , care face cunoscut . II. 1. S . n . Aparat , instrument , dispozitiv care servește la indicarea anumitor mărimi , fenomene , informații etc . 2. S . n . Semnal , simbol etc . care servește la indicarea direcției , distanței sau etapelor ...
... o anumită problemă într - un sistem de clasificare după conținut a publicațiilor . Indice de clasificare zecimală . 4. S . m . Ac mobil al unui aparat
... INDUCTOMÉTRU , inductometre , s . n . ( Elt . ) Aparat
... procese fizice ) Care produce sau influențează un alt proces , cu care evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic generator de curent alternativ , cu magneți permanenți , acționat manual și folosit în instalațiile telefonice ...
INERVÁȚIE , inervații , s . f . 1. Ansamblul formațiilor nervoase periferice , care constituie aparatul nervos al unui țesut sau al unui organ ; inervare . 2. Activitate fiziologică caracteristică
ÍNIMĂ , inimi , s . f . I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator , situat în partea stângă a toracelui , care are rolul de a asigura , prin contracțiile sale ritmice , circulația sângelui în organism , la om și la animalele superioare ; cord ^1 . 2. ( Pop . ) Stomac , burtă , pântece , rânză . 3. ( La cărțile de joc ) Cupă ^2 . 4. Piesă sau organ de mașină care are formă asemănătoare cu o inimă ( I 1 ) . II. Fig . 1. Inima ( I 1 ) considerată ca sediu al sentimentelor umane : a ) ( În legătură cu bucurii , plăceri ) I s - a bucurat inima când a auzit vestea cea bună . 2. Inima ( I 1 ) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești . L - am șters din inimă . III. Fig . 1. Caracter , fire . Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă . 2. Ființa , om , individ . Înflăcărarea a cuprins toate inimile . IV. P . anal . 1. Mijloc , centru , interior . 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într - un sistem tehnic sau într - un element al acestuia . 3. Partea din interior a unei plante , a unei legume , a unui fruct ; miez . 4. ...