Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUTOR

 Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 810 pentru AJUTOR.

IMAGINE

IMÁGINE , imagini , s . f . 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații , percepții sau reprezentări ; spec . reprezentare vizuală sau auditivă ; ( concr . ) obiect perceput prin simțuri . 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic ; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe , a unui lucru , a unei scene din viață , a unui tablou din natură etc . , obținută prin desen , pictură , sculptură etc . 3. ( Fiz . ) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate . [ Var . : ( rar ) imágină , - i s .

 

INCIZA

INCIZÁ , incizez , vb . I . Tranz . A face o incizie ; a ornamenta cu ajutorul

 

INCIZIE

INCÍZIE , incizii , s . f . 1. ( Med . ) Tăietură , secționare făcută într - un țesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical . 2. Tăietură făcută în scoarța unui arbore , cu scopul de a opri și de a dirija o cantitate mai mare de substanțe nutritive către inflorescențe , provocând astfel o creștere mai mare a fructelor și grăbirea coacerii lor . 3. Ornamentare a unui obiect din lut , piatră , metal prin zgârierea în suprafața lui cu ajutorul unui instrument special ; ornament astfel

 

INDIRECT

INDIRÉCT , - Ă , indirecți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care nu este direct , care se produce , apare sau se obține prin mijlocirea cuiva sau a ceva . 2. ( Lingv . ; în sintagmele ) Stil indirect sau vorbire indirectă = procedeu sintactic de redare a spuselor sau gândurilor cuiva prin subordonarea comunicării față de un verb sau de un alt cuvânt de declarație , caracterizat prin prezența în număr mare a elementelor de relație , prin lipsa afectivității etc . Complement indirect = parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect ( 1 ) acțiunea verbului . Propoziție completivă indirectă = propoziție care îndeplinește în frază funcția de complement indirect . 3. ( Fin . ; în sintagma ) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum . 4. ( Mil . ; în sintagma ) Tragere indirectă = tragere asupra unor ținte care nu se văd , dirijată cu ajutorul unor calcule

 

INDO-EUROPEAN

INDO - EUROPEÁN , - EUROPEÁN , - Ă , indo - europeni , - e , adj . , s . m . pl . 1. Adj . ( În sintagma ) Limbi indo - europene ( și substantivat , f . sg . ) = familie de limbi reprezentând continuarea unei limbi neatestate în texte scrise , dar reconstituită , în esență , cu ajutorul metodei comparativ - istorice . 2. S . m . pl . Denumire dată unui grup de populații care trăiau prin mileniul III a Cr . în Asia Centrală , de unde au emigrat mai târziu spre vest și sud - vest . 3. Adj . Care aparține limbilor indo - europene sau populațiilor care vorbeau aceste limbi , privitor la aceste

 

INFORMATICĂ

INFORMÁTICĂ s . f . Știință care se ocupă cu studiul prelucrării informației ( 3 ) cu ajutorul sistemelor automatice de

 

INFRASUNET

INFRASÚNET , infrasunete , s . n . Vibrație mecanică a unui mediu nepercepută de urechea omului ( ci numai cu ajutorul simțului tactil ) , care se propagă sub formă de unde , ca și sunetele , dar având o frecvență mai mică decât a acestora . - Infra - + sunet ( după fr . infra -

 

INFUZOR

INFUZÓR^2 , infuzoare , s . n . Recipient de metal , de porțelan etc . cu capac , în care se prepară infuziile . INFUZÓR^1 , infuzori , s . m . ( La pl . ) Clasă de protozoare care au corpul acoperit de cili , cu ajutorul cărora se deplasează ; ciliat ; ( și la sg . ) animal care face parte din această clasă . [ Var . : infuzóriu s .

 

INHIBIȚIE

INHIBÍȚIE , inhibiții , s . f . 1. Proces fundamental al activității nervoase , opus excitației , care se manifestă prin diminuarea , frânarea sau suprimarea efectelor excitației . 2. ( Chim . ) Fenomen de oprire , de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul

 

INJECȚIE

INJÉCȚIE , injecții , s . f . 1. Introducere , pe cale intravenoasă , intramusculară etc . , sub presiune , a unui medicament în stare lichidă în țesuturile sau în umorile organismului cu ajutorul unei seringi ; p . ext . Lichidul introdus în acest mod . 2. Introducere sub presiune a unui fluid sau a suspensiilor unui corp pulverulent într - un material sau într - un spațiu închis . [ Var . : injecțiúne s .

 

INJECTA

INJECTÁ , injectez , vb . I . 1. Tranz . A introduce , cu ajutorul seringii , un medicament lichid într - un organism . 2. Refl . ( Despre ochi ) A se colora ușor în roșu ; a se înroși , a se

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>