Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNALT
Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 382 pentru ÎNALT.
VETRÍCE , vetrice , s . f . 1. Plantă erbacee din familia compozeelor , cu tulpina înaltă , cu flori galbene - aurii dispuse în corimb ( Chrysanthemum vulgare ) . 2. ( Entom . ; reg . )
VIBRÁȚIE , vibrații , s . f . 1. Mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu , efectuată în jurul unei poziții de echilibru , cu frecvență relativ înaltă ; oscilație . 2. Vibrare ( 2 ) . 3. Fig . Emoție puternică , înfiorare , freamăt . [ Var . : vibrațiúne s .
... VICÁR , vicari , s . m . Preot sau episcop care ține locul unui demnitar bisericesc de rang mai înalt
VIZÍR , viziri , s . m . Nume dat miniștrilor ( sau înalților dregători ) din țările
VOLTOLIZÁ , voltolizez , vb . I . Tranz . A îmbunătăți calitatea uleiurilor lubrifiante prin supunerea la acțiunea unor descărcări electrice de frecvențe și tensiuni
... ZĂLÓG^2 , zăloguri , s . n . ( Pop . ) Amanet , garanție , gaj , chezășie 2. Obiect ( rar persoană ) lăsat ca garanție . ZĂLÓG^1 s . m . ( Reg . ) Arbust înalt
ZĂNOÁGĂ , zănoage , s . f . 1. Depresiune circulară cu versante prăpăstioase în zona munților înalți ; căldare . 2. Poiană înverzită ; platou sau coastă de deal bune pentru agricultură . 3. Ochi larg și adânc de apă format pe cursul unui râu , mai jos de un
... ZĂPLÁN , - Ă , zăplani , - e , s . m . și f . Om înalt
ZBURĂTÓR , - OÁRE , zburători , - oare , adj . , s . m . , s . f . I. Adj . 1. Care zboară ; care poate să zboare . 2. Care plutește în aer ( purtat de vânt ) . II. S . m . 1. Aviator . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile ; ( în literatura romantică ) personificarea dorului de bărbatul iubit întruchiparea idealizată a iubitului . 3. Numele uneia dintre pânzele catargului ; verga care susține această pânză . III. S . f . 1. Pasăre ; animal ( care zboară ) . 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu florile roșii - purpurii , cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși , folosită în medicina populară ( Epitobium angustifolium ) . - Zbura + suf . -
ZGÂRIÁ , zg ? rii , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) face o rană superficială pe piele cu unghiile , cu ghearele sau cu un obiect ascuțit . 2. Tranz . Fig . A produce o senzație auditivă neplăcută . 3. Compuse : zgârie - brânză s . m . și f . invar . = epitet dat unui om zgârcit , avar , cărpănos ; zgârie - nori s . m . invar . = clădire înaltă cu foarte multe etaje . [ Pr . : ri -
... corpul acoperit cu o blană deasă , pâsloasă , cu capul mare și lat , cu coarnele scurte , întoarse în afară , în față și în sus , cu greabănul înalt