Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SINTAGMĂ
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 945 pentru SINTAGMĂ.
DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .
DUM - DÚM - DÚM s . n . invar . ( În sintagma ) Glonț ( sau proiectil ) dum - dum = proiectil de pușcă astfel fabricat încât să explodeze în momentul atingerii țintei , provocând răni
DUR ^2 interj . , v . dura ^1 . DUR ^1 , - Ă , duri , - e , adj . 1. ( Despre corpuri solide ) Greu de zgâriat sau de străpuns ; tare . 2. ( Despre ape ) Care conține săruri ( de calciu și magneziu ) peste limita admisă pentru apele potabile industriale . 3. ( În sintagma ) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal . 4. Fig . Aspru ; sever ; violent , brutal ,
EGRÉTĂ , egrete , s . f . 1. Gen de păsări migratoare de baltă , de culoare albă , cu spatele împodobit cu un mănunchi de pene ornamentale lungi ; erodiu , stârc alb ( Egretta ) ; pasăre care face parte din acest gen . 2. Mănunchi de pene de egretă ( 1 ) sau de fire albe , folosit ca podoabă la pălării , la chipie militare , la turbane etc . 3. Aglomerație de perișori la extremitatea superioară a fructelor . 4. ( Fiz ; în sintagma ) Descărcare în egretă = descărcare electrică produsă sub forma unei succesiuni rapide de scântei luminoase între electrozi aflați la o tensiune
EMISFÉRĂ , emisfere , s . f . 1. ( Geom . ) Jumătate dintr - o sferă . 2. Fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre , mărginite de ecuatorul ceresc , respectiv de ecuatorul terestru , și de meridianul de referință . 3. ( Anat . ; în sintagma ) Emisfere cerebrale = cele două jumătăți simetrice ale creierului
ENDOCRÍN , - Ă , endocrini , - e , adj . 1. ( În sintagma ) Glandă endocrină = glandă care își varsă direct în sânge secrețiile ce conțin hormoni ; glandă cu secreție internă . 2. Care aparține glandelor endocrine , privitor la glandele
EPIFÍZĂ , epifize , s . f . 1. Capătul oaselor lungi , format din țesut spongios . 2. ( Și în sintagma glandă epifiză ) Glandă
ERETÍSM s . n . 1. ( Med . ; în sintagma ) Eretism cardiac = stare de hiperexcitabilitate cardiacă , întâlnită mai ales la tineri , care se manifestă prin puls rapid și neregulat . 2. Fig . Exaltare , pasiune
ETÁJ , etaje , s . n . 1. Fiecare dintre părțile unei clădiri de deasupra parterului , cuprinzând încăperile situate pe același plan orizontal ; cat , nivel . 2. Parte dintr - o mașină de forță în care se produce o variație a vitezei sau a presiunii fluidului . 3. Parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificări . 4. Complex de straturi bine individualizate petrografic și faunistic , corespunzând celei mai mici diviziuni a timpului geologic . 5. ( Bot . ; în sintagma ) Etaj de vegetație = zonă de vegetație cu anumite condiții proprii , determinate de modificările regimului termic și hidric pe
ETEROGÉN , - Ă , eterogeni , - e , adj . 1. ( Despre elementele unui întreg ) Diferit , felurit , deosebit ; ( despre un întreg ) compus din elemente diferite . 2. ( Înv . ; în sintagma ) Substantiv eterogen = substantiv
EVAZIÚNE , evaziuni , s . f . 1. ( În sintagma ) Evaziune fiscală = sustragere de la obligațiile fiscale . 2. ( Rar ) Evadare . [ Pr . : - zi -