Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAMENI

 Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 1679 pentru OAMENI.

BECISNICIE

BECISNICÍE , becisnicii , s . f . ( Pop . ) 1. Faptă de becisnic . 2. Starea omului becisnic . - Becisnic + suf . -

 

BEHAVIORISM

BEHAVIORÍSM s . n . Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferențială a omului și animalului față de un stimulent exterior organismului ; comportamentism . [ Pr . : - vi -

 

BELFER

... BÉLFER , belferi , s . m . ( Reg . , fam . sau depr . ) 1. Învățător ; profesor . 2. Om

 

BIGOT

... BIGÓT , - Ă , bigoți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii ; ( om

 

BINE

BÍNE adv . , s . n . sg . I. Adv . 1. În mod prielnic , în mod favorabil , avantajos , util . 2. În concordanță cu regulile eticii sociale , în mod cuviincios , cum se cere , cuminte . Să te porți bine cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine . II. S . n . sg . 1. Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic . 3. ( Fil . ; art . ) Obiectul moralei ca știință . 4. ( Adjectival ; despre oameni ) Armonios dezvoltat , plăcut la

 

BIOMECANICĂ

BIOMECÁNICĂ s . f . Știință care studiază , pe baza mecanicii generale , structura , evoluția și funcțiile aparatului motor al animalelor și al omului . [ Pr . : bi -

 

BISERICUȚĂ

BISERICÚȚĂ , bisericuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui biserică . 2. Fig . Cerc îngust de oameni uniți prin dorința de a - și rezolva interesele lor personale în dauna colectivității din care fac parte . - Biserică + suf . -

 

BLÂND

BLÂND , - Ă , blânzi , - de , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Despre oameni ) Care este omenos , pașnic , prietenos ; blajin . 2. Fig . ( Despre timp , natură etc . ) Care nu este aspru , care nu este excesiv , care este plăcut . II. S . f . ( Pop . )

 

BLEGI

BLEGÍ , blegesc , vb . IV . Refl . 1. ( Despre urechi ) A se face bleg ( 1 ) . 2. ( Despre oameni ) A deveni bleg ( 2 ) ; a se bleojdi ^

 

BLESTEMĂȚIE

... BLESTEMĂȚÍE , blestemății , s . f . Purtare , faptă de om

 

BOACĂN

BOÁCĂN , - Ă , boacăni , - e , adj . ( Fam . ; despre acte și acțiuni ale omului ) Care are caracter de mare gafă , de mare nerozie , care este din cale - afară de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>