Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTA
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 459 pentru CONSTA.
PROSPECTÍVĂ , prospective , s . f . Proiect asupra viitorului constând în studierea factorilor tehnici , științifici , economici , sociali etc . și în stabilirea influenței lor asupra evoluției lumii moderne . - V.
PROTEINOTERAPÍE s . f . Tratament care constă în injectarea în organism a unor proteine în scopul stimulării proceselor biologice de apărare împotriva infecțiilor . [ Pr . : - te -
PRUNCUCÍDERE , pruncucideri , s . f . Infracțiune care constă în uciderea ( de către mamă ) a propriului copil ( nou - născut ) . - Prunc +
PTÓZĂ , ptoze , s . f . Fenomen patologic constând în deplasarea în jos a unui organ , de obicei ca urmare a slăbirii și a relaxării unor ligamente de
PULSATÓR , - OÁRE , pulsatori , - oare , adj . 1. Care constă într - o succesiune de pulsații ( 2 ) identice . 2. ( Despre curentul electric ) Care este format din alternanțe de un singur sens ; ( rar ) pulsant (
PÚNCȚIE , puncții , s . f . Intervenție chirurgicală care constă în înțeparea ( cu un ac sau cu un trocar a ) țesuturilor care învelesc o cavitate naturală sau accidentală , pentru a extrage în întregime sau parțial lichidul pe care acesta îl conține , pentru a extrage un fragment de țesut , a introduce un medicament
PUZZLE s . n . Joc de perspicacitate care constă în îmbinarea unor piese pentru a reconstitui un obiect , o imagine . [ Pr . : pazl ] - Cuv .
RĂȚÚȘCĂ , rățuște , s . f . 1. Diminutiv al lui rață ; rățișoară , rățucă ; pui de rață , boboc . 2. Joc de copii constând din aruncarea unei pietricele în apă în așa fel încât aceasta să facă mai multe sărituri la suprafața apei înainte de a se scufunda ; p . restr . fiecare dintre aceste sărituri . - Rață + suf . -
RACHETOMODELÍSM s . m . Sport aviatic care constă în proiectarea , construirea și lansarea de rachetomodele . - Rachetomodel + suf . -
RACLÁJ , raclaje , s . n . Intervenție chirurgicală care constă în curățarea țesuturilor organice bolnave cu ajutorul
RADIOCINEMATOGRAFÍE s . f . Metodă de diagnostic radiologic , care constă în înregistrarea pe film cinematografic a imaginii radiografice a unui organ în funcțiune . [ Pr . : - di -