Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNALT
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 382 pentru ÎNALT.
TUTÚN , ( 1 ) , s . m . , ( 2 , 3 ) tutunuri , s . n . 1. S . m . Plantă erbacee din familia solanaceelor , cu tulpina înaltă , cu frunzele mari și moi , ovale , rotunde sau lanceolate , de un verde - închis , cu flori albe , roz sau roșii , reunite în buchete ( Nicotiana tabacum ) . 2. S . n . ( Colectiv ) Frunze de tutun ( 1 ) , care , supuse unui tratament special , se fumează , se prizează sau se mestecă . 3. S . n . ( Înv . ) Pachet de tutun (
TWEETER , tweetere , s . n . Difuzor special pentru redarea frecvențelor înalte . [ Pr . :
ULTRAPORȚELÁN s . n . Porțelan cu caracteristici izolante superioare , folosit ca izolator în tehnica curenților de înaltă frecvență . - Ultra - +
... 6. Refl . ( Despre voce , glas sau ton ; p . ext . despre cântece ) A se ridica de la un registru mai profund la unul mai înalt
URIÁȘ , - Ă , uriași , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Personaj din basme închipuit sub formă de om de proporții extraordinare , supranaturale . 2. S . m . și f . Persoană foarte înaltă și robustă . 3. Adj . De proporții care depășesc cu mult proporția obișnuită , medie ; enorm , colosal , gigantic . [ Pr . : - ri -
VÂRF , vârfuri , s . n . 1. Partea cea mai de sus ( ascuțită ) a unor obiecte înalte ( case , copaci etc . ) sau a anumitor forme de relief ( deal , munte ) . 2. Capăt , extremitate ( ascuțită ) a unui lucru . Vârful coloanei . 3. Punctul de intersecție a laturilor unui unghi sau ale unui triunghi , a muchiilor unei piramide etc . 4. Fig . Moment de intensitate maximă a unei
VĂZDÚH , văzduhuri , s . n . Înveliș gazos care înconjură Pământul ; aer ; straturile ( mai ) înalte ale
... VÉLNIȘ , velniși , s . m . Arbore înalt
... VELOGRAFÍE , velografii , s . f . ( Tipogr . ) Procedeu de tipar înalt
... VENERÁ , venerez , vb . I . Tranz . A respecta în mod deosebit , a cinsti în cel mai înalt
VETRÍCE , vetrice , s . f . 1. Plantă erbacee din familia compozeelor , cu tulpina înaltă , cu flori galbene - aurii dispuse în corimb ( Chrysanthemum vulgare ) . 2. ( Entom . ; reg . )