Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPERIOR
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 380 pentru SUPERIOR.
... SUPRAORDONÁT , - Ă , supraordonați , - te , adj . Care ocupă un loc superior
SUPRASATURÁT , - Ă , suprasaturați , - te , adj . 1. ( Despre soluții ) Care conține mai multă substanță dizolvată decât cantitatea corespunzătoare coeficientului de solubilitate la temperatura ordinară ; care se află într - o concentrație superioară aceleia corespunzătoare tensiunii maxime a vaporilor pentru temperatura respectivă . 2. Fig . ( Fam . ) Sătul peste măsură de ceva . - Supra - + saturat ( după fr .
TABÁN^2 , tabanuri , s . n . 1. Căptușeală a tălpii la încălțăminte ; branț . 2. ( Reg . ) Scândură subțire și lungă , întrebuințată la scheletul acoperișului . 3. Talpă a plugului ; plaz . TABÁN^1 s . n . ( Înv . ) Oțel de calitate superioară , întrebuințat la fabricarea
TAHIÓN , tahioni , s . m . ( Fiz . ) Particulă elementară ipotetică , a cărei viteză ar fi superioară celei a luminii . [ Pr . : - hi -
TANTIÉMĂ , tantieme , s . f . 1. Sumă de bani încasată de membrii unui consiliu de administrație sau de funcționari superiori ai unei societăți comerciale ( din beneficiul net al acesteia ) pentru participarea la conducerea ei . 2. Onorariu procentual cuvenit ( în trecut ) unui autor dramatic , calculat în raport cu încasările realizate la reprezentațiile piesei sale . [ Pr . : - ti -
TASTIÉRĂ , tastiere , s . f . 1. Mecanism care declanșează sunetele unui tub de orgă sau coardele unor instrumente cu claviatură . 2. Plăcuță specială de lemn tare , fixată la instrumentele cu coarde , deasupra părții superioare a cutiei de rezonanță . [ Pr . : - ti -
... TAVÁN , tavane , s . n . 1. Suprafața interioară a planșeului superior dintr - o încăpere ; plafon . 2. ( Reg . ) Scândură de brad , lungă și subțire , folosită la construirea podului casei . 3. ( Reg . ) Fiecare dintre cele două extremități ale ...
TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -
TEÚGĂ , teuge , s . f . Construcție situată deasupra punții superioare la prora unei nave , în interiorul căreia sunt amenajate magazii și , mai rar , locuințe pentru
TÍMUS s . n . Glandă cu secreție internă , așezată în partea superioară a toracelui , care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și se atrofiază mai
... s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a obținut un titlu în urma absolvirii unei instituții de învățământ superior