Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAMENI

 Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 1679 pentru OAMENI.

BĂNOS

BĂNÓS , - OÁSĂ , bănoși , - oase , adj . 1. ( Despre ocupații ) Care aduce câștig mare ; productiv , lucrativ . 2. ( Reg . ; despre oameni ) Bogat , avut . - Ban ^1 + suf . -

 

BĂRNACI

BĂRNÁCI , - CE , bărnaci , - ce , adj . ( Reg . ; despre culoarea feței și a ochilor ; p . ext . Despre oameni ) Negricios ,

 

BĂTRÂNEȚE

... BĂTRÂNÉȚE s . f . 1. Etapă finală din viața ființelor , caracterizată prin diminuarea treptată a funcțiilor fiziologice ; vârstă înaintată a unui om

 

BACCELIT

BACCELÍT , - Ă , bacceliți , - te , adj . ( Fam . : despre oameni și despre obrazul lor ) Îmbătrânit . V.

 

BADE

... BÁDE s . m . ( Pop . ) 1. Termen politicos de adresare către un om

 

BALAOACHEȘ

... BALAOÁCHEȘ , - Ă , balaoacheși , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Glumeț sau ir . ) ( Om

 

BASM

BASM , basme , s . n . 1. Narațiune ( populară ) cu elemente fantastice supranaturale , care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului . 2. Născocire , minciună ,

 

BAZĂ

BÁZĂ , baze , s . f . I. 1. Parte care susține un corp , o clădire sau un element de construcție ; temei , temelie . 2. Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate . Bază de aprovizionare . Bază de recepție . Bază de atac . 5. ( În sintagma ) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă . II. Corp chimic alcătuit dintr - un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili , care albăstrește hârtia roșie de turnesol , are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron . ; în sintagma ) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice , care generează impulsuri la intervale de timp

 

BEȚIE

BEȚÍE , beții , s . f . 1. Stare în care se află omul alcoolizat ; stare de ebrietate . 2. Petrecere la care se bea foarte mult alcool ; chef . 3. ( În sintagmele ) Beție rece ( sau cu stupefiante ) = stare de amețeală , de hiperexcitație sau de halucinație provocată de introducerea stupefiantelor în organism . Beție albă = toxicomanie . Beția adâncurilor = stare de euforie provocată de creșterea azotului în sânge la persoane care coboară la mari adâncimi în mări sau oceane . 4. Fig . Stare sufletească de tulburare , de uitare de

 

BEȚIV

... BEȚÍV , - Ă , bețivi , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care are viciul beției ( 1 ) ; ( om

 

BECISNICIE

BECISNICÍE , becisnicii , s . f . ( Pop . ) 1. Faptă de becisnic . 2. Starea omului becisnic . - Becisnic + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>