Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTRUCȚII
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 534 pentru CONSTRUCȚII.
ORDONÁNȚĂ , ordonanțe , s . f . 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă , judecătorească etc . , act care conține această dispoziție . 2. ( În vechea armată ) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale . 3. Aranjare , orânduire , organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții
OSATÚRĂ , osaturi , s . f . 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat ; schelet , osărie . 2. Schelet de rezistență al unei construcții , al unei mașini , al unei nave
... OSUÁR , osuare , s . n . 1. Loc sau construcție în care sunt depuse osemintele rezultate din deshumări . 2. Monument funerar comemorativ , într - un cimitir sau într - un loc istoric , în care se păstrează osemintele ...
PĂRĂDUÍ , părăduiesc , vb . IV . ( Reg . și fam . ) 1. Refl . ( Despre construcții , mobile etc . ) A se dărăpăna , a se degrada , a se strica , a se ruina . 2. Tranz . A risipi , a irosi , a distruge bani , averi etc . - Et .
PĂRĂDUÍT , - Ă , părăduiți , - te , adj . ( Reg . și fam . ) 1. ( Despre construcții , mobile etc . ) Dărăpănat , degradat , stricat , distrus . 2. ( Despre bani , averi etc . ) Risipit , irosit . - V.
PĂRĂGINÍ , părăginesc , vb . IV . Refl . A ajunge în stare de paragină ; ( despre clădiri , construcții etc . ) a se ruina , a se dărăpăna , a se degrada . [ Var . : ( reg . ) părăgení vb .
PĂRĂGINÍT , - Ă , părăginiți , - te , adj . În stare de paragină ; neîngrijit ( 1 ) , sălbăticit ; ( despre clădiri , construcții ) ruinat , dărăpănat , degradat . - V.
... de măr cu fructele galbene - verzui ( cu pete roșii ) . Măr pătul ( și substantivat , n . ) = fructul mărului mai sus definit . PĂTÚL^1 , pătule , s . n . 1. Construcție cu pereții din șipci , din nuiele împletite etc . , ridicată pe un postament la mică înălțime deasupra solului , care servește la păstrarea porumbului ( în știuleți ) ; p ...
PALÁDIU^2 , paladii , s . n . Statuie a zeiței Pallas Atena , socotită în antichitate a fi ocrotitoarea cetăților . PALÁDIU^1 s . n . Element chimic , metal alb - argintiu , lucios , foarte maleabil , din familia platinei , întrebuințat drept catalizator în unele reacții sau ca înlocuitor al platinei în construcția unor instrumente de precizie , a unor obiecte de artă
PALÁNCĂ , palănci , s . f . 1. ( Înv . ) Palisadă ( 1 ) . 2. ( Reg . ) Nume dat unor construcții rudimentare , folosite ca gard , ca adăpost pentru animale
... PALPLÁNȘĂ , palplanșe , s . f . Element de construcție