Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEEA CE

 Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 554 pentru CEEA CE.

NEPĂSARE

... 1. Lipsă de griji , de frământări ; situație , stare în care se află cel lipsit de griji , de frământări . 2. Lipsă de interes față de ceea ce

 

NEPRIHĂNIRE

... NEPRIHĂNÍRE s . f . Calitate a ceea ce

 

NESFÂRȘIT

... nu are sfârșit ; fără sfârșit ; fără margini : etern , veșnic ; infinit . 2. Foarte mare , foarte întins , foarte numeros , foarc intens . NESFÂRȘÍT^1 , nesfârșituri . s . n . Ceea ce

 

NESIGURANȚĂ

... NESIGURÁNȚĂ s . f . 1. Stare a ceea ce este nesigur , lipsit de siguranță ; incertitudine , îndoială ; p . ext . lucru , situații nesigure , îndoielnice , supuse hazardului ; lipsă de securitate ( personală ) . 2. Șovăială , ezitare ; îndoială , dubiu ; p ...

 

NONEXISTENȚĂ

... NONEXISTÉNȚĂ s . f . Ceea ce

 

NONSENS

... NONSÉNS , nonsensuri , s . n . Ceea ce

 

NOROI

... noroi ^1 . NORÓI^1 , noroaie , s . n . 1. Pământ amestecat cu apă și muiat ; glod , tină ; loc , teren cu un asemenea pământ . 2. Fig . Ceea ce

 

NUMĂR

... elemente de același fel care intră într - o înșiruire , cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeași natură ; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări ; semn grafic sau grup de semne grafice care indică o asemenea cantitate , un asemenea rezultat . 2. Categorie gramaticală prin care se ...

 

OBIECT

... solid , de obicei prelucrat , care are o anumită întrebuințare . 2. Element , materie asupra căreia e îndreptată gândirea , activitatea intelectuală a omului . 3. Ceea ce formează materia unei discipline , disciplină de studiu ; materie . 4. Scop , țintă , țel ; obiectiv . 5. ( Gram . ; în sintagmele ) Obiect direct = complement direct . Obiect indirect = complement indirect ...

 

OBIECTA

... OBIECTÁ , obiectez , vb . I . Tranz . A face o obiecție ; a arăta argumentele pentru care se contestă ceea ce

 

OBIECTIVITATE

... OBIECTIVITÁTE s . f . 1. Însușirea a ceea ce

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>