Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PURTA

 Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 458 pentru PURTA.

PORTE-BONHEUR

PORTE - BONHEUR - BONHEUR s . n . Obiect considerat ca aducător de noroc celui care îl poartă ; talisman . [ Pr . : port - bonór ] - Cuv .

 

POTCAP

POTCÁP , potcapuri , s . n . 1. Acoperământ al capului , de formă cilindrică , fără boruri , purtat de preoții și călugării ortodocși . 2. Compus : potcapul - călugărului = plantă erbacee din familia compozeelor , cu frunze păroase și cu flori galbene dispuse în capitule ( Leontodon

 

POTURI

POTÚRI s . m . pl . ( Înv . și pop . ) Pantaloni largi în partea de sus și strânși pe pulpe ( cu obiele ) , împodobiți pe margini cu găitane , purtați astăzi de țăranii din unele regiuni , iar odinioară de arnăuți și de

 

PRAG

PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină

 

PRAPUR

PRÁPUR , prapuri , s . m . 1. Steag ostășesc din țările române , prins de obicei în vârful unei lănci ; flamură ; p . ext . materialul steagului descris mai sus . 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase . 3. ( Pop . ) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului , în special stomacul și intestinele ; peritoneu . [ Var . : prápor s .

 

PREOCUPA

... p . ext . a neliniști , a frământa , a îngrijora . 2. Refl . A se interesa îndeaproape , a purta

 

PRIMENI

PRIMENÍ , primenesc , vb . IV . Refl . și tranz . 1. A ( - și ) schimba rufăria , lenjeria purtată , murdară cu alta curată ; p . ext . a ( se ) îmbrăca frumos , a ( se ) găti . 2. Fig . A înlocui sau a fi înlocuit ( parțial ori total ) cu altceva ( nou ) , a ( se ) reînnoi ; a - și schimba sau a face să - și schimbe ( în bine ) înfățișarea , forma , conținutul ; a ( se ) modifica , a ( se ) preface ; a ( se )

 

PRINCIPE

PRÍNCIPE , principi , s . m . Titlu purtat de conducătorul unui principat și de membrii unor familii princiare , regale sau imperiale ; persoană având acest titlu ;

 

PROCESIUNE

PROCESIÚNE , procesiuni , s . f . 1. Șir lung de oameni care merg într - o anumită ordine în aceeași direcție și cu același scop ; cortegiu , convoi ; alai . 2. Ceremonie religioasă în timpul căreia credincioșii merg în convoi , purtând diferite obiecte de cult , cântând imnuri religioase sau rostind rugăciuni , pentru a mulțumi sau a cere ajutorul divinității într - o anumită împrejurare . [ Pr . : - si - u - . - Var . : ( înv . ) procésie s .

 

PULOVER

PULÓVER , pulovere , s . n . Obiect de îmbrăcăminte tricotat care acoperă partea de sus a corpului și se poartă de obicei peste cămașă sau peste bluză . [ Var . : pulóvăr s .

 

PULPAR

PULPÁR , pulpare , s . n . 1. Apărătoare de metal sau de piele purtată odinioară de războinici pe pulpe . 2. Carâmb de piele care protejează piciorul călărețului . - Pulpă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>