Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚARĂ
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 587 pentru ȚARĂ.
MEHMENDÁR , mehmendari , s . m . ( Turcism ; în evul mediu , în Moldova și în Țara Românească ) . 1. Boier ( sau funcționar ) care însoțea în călătorie pe domn sau o persoană oficială de rang înalt , îngrijindu - se de găzduirea lor . 2. Comisar special însărcinat cu
MENZÍL , menziluri , s . n . , s . m . ( Înv . ) 1. S . n . Nume dat în țările românești , înainte de introducerea căilor ferate , serviciului de transport ( pentru călători și pentru corespondență ) ; olac . 2. S . m . Curier ,
MERIDIONÁL , - Ă , meridionali , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află în partea de sud sau este originar de acolo ; sudic . 2. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a unei țări , provincii etc . sudice sau este originară de acolo . [ Pr . : - di -
... MERINDÁRE , merindări , s . f . ( Reg . ) Ștergar în care se învelesc la țară
... MICROCENTRÁLĂ , microcentrale , s . f . Centrală electrică sau centrală de termoficare de mică putere , folosită mai ales la țară
... MIGRÁ , migrez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre populații ) A se deplasa în masă dintr - o regiune în altă , dintr - o țară în alta . 2. P . anal . ( Despre particule ) A se deplasa într - o anumită direcție , sub acțiunea unei diferențe de concentrație sau a ...
... MÍLĂ^2 , mile , s . f . Unitate de măsură pentru lungimi folosită în trecut , care a variat în timp și de la o țară la alta ; ( azi ) unitate de măsură pentru lungimi egală cu 1609 , 3 m , folosită în Marea Britanie și în S . U . A. MÍLĂ ...
MILÍȚIE , miliții , s . f . 1. ( În fostele țări socialiste din Europa ) Instituție de stat având drept scop menținerea ordinii publice și respectarea regulilor de conviețuire socială ; reprezentanții acestei instituții ; p . ext . clădirea în care își avea sediul această instituție ; poliție . 2. ( În vechea organizare militară ) Armată nepermanentă sau de rezervă , care cuprindea și unele corpuri speciale de armată ; p . ext . ( pop . ) serviciu militar ,
MISIONÁR , - Ă , misionari , - e , s . m . și f . Persoană ( de obicei călugăr sau preot ) trimisă să răspândească creștinismul în țări cu altă religie dominantă . [ Pr . : - si -
MISÍR , misiri , s . m . 1. ( Pop . ) Cal de rasă ( din Egipt ) . 2. Monedă turcească de aur ( bătută la Cairo ) , care a circulat și în țările românești ; misirliu (
MOȘNEÁN , moșneni , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească ) , Țăran liber , posesor în devălmășie al unei proprietăți de pământ moștenite de la un străbun comun ; moștean , răzeș . 2. ( Înv . ) Moștenitor , succesor . 3. ( Înv . și reg . )