Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VAS

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 392 pentru VAS.

SITIȘCĂ

... SITÍȘCĂ , sitiști , s . f . ( Reg . ) Vas

 

SITULĂ

... SITÚLĂ , situle , s . f . ( Rar ) Vas

 

SODĂ

SÓDĂ s . f . Carbonat neutru de sodiu ( cristalizat ) , folosit mai ales la spălatul rufelor , vaselor

 

SOSIERĂ

... SOSIÉRĂ , sosiere , s . f . Vas

 

SPĂLĂTOR

SPĂLĂTÓR , spălătoare , ( I ) s . n . spălători , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor . 2. Bucată de pânză , de sârmă etc . cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele . 3. Instalație specială , în anumite întreprinderi , unde se spală materiile prime sau semifabricate . II. S . m . Muncitor dintr - o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale . - Spăla + suf . -

 

SPOI

... IV . Tranz . 1. A acoperi o suprafață cu un strat subțire de var ; a vărui . 2. A acoperi un vas

 

SPOIT

SPOÍT^2 , - Ă , spoiți , - te , adj . 1. Acoperit cu un strat subțire de var ; văruit . 2. ( Despre obiecte , vase metalice ) Acoperit cu un strat subțire de metal protector . 3. ( Peior . ) Fardat . - SPOÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) spoi . - V.

 

SPOITOR

SPOITÓR , - OÁRE , spoitori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu spoitul ^1 ( vaselor de bucătărie ) . 2. S . n . ( Reg . ) Bidinea . [ Pr . : spo - i - ] - Spoi + suf . -

 

SPURCA

... Pop . ) 1. Tranz . și refl . A ( se ) murdări , a ( se ) mânji . 2. Tranz . A atinge o mâncare sau un vas de gătit de ceva murdar , scârbos sau oprit de biserică . 3. Refl . ( În practicile religioase creștine ) A mânca de dulce în timpul postului ...

 

SPURCAT

SPURCAT ^2 - Ă , spurcați , - te , adj . 1. Murdar ; respingător , scârbos , scârnav . 2. ( Despre alimente ) Care a venit în contact cu ceva scârbos , murdar și nu mai poate fi mâncat ; ( despre vase ) în care ( din același motiv ) nu se pun alimente pentru oameni . 3. Fig . ( Despre oameni și manifestările lor ; adesea substantivat ) Vrednic de dispreț ; mârșav , ticălos . 4. Fig . ( Adesea substantivat ) Eretic , păgân . V. spurca . SPURCÁT^1 s . n . 1. Faptul de a ( se ) spurca . 2. ( Reg . ; concr . )

 

STAȚIONAR

STAȚIONÁR , - Ă , staționari , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu variază câtva timp ; constant . 2. ( Despre un mediu fluid ) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp ; ( despre un câmp de forțe ) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp . II. S . n . 1. Serviciu într - un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați ( pentru un timp mai scurt ) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament . 2. ( Înv . ) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr - un port . [ Pr . : - ți -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>