Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUTERE
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 386 pentru PUTERE.
SUGESTÍV , - Ă , sugestivi , - e , adj . ( Adesea adverbial ) Care are puterea sau calitatea de a deștepta sugestii , care inspiră sau stârnește anumite reprezentări sau idei ; care
... SUPERFÚLGER , superfulgere , s . n . ( Fiz . ) Fulger cu o putere
SUPRAÓM , supraoameni , s . m . Om înzestrat cu calități excepționale , care realizează lucruri ce par mai presus de puterile
SUPRAOMENÉSC , - EÁSCĂ , supraomenești , adj . Care întrece puterile omenești , care pare mai presus de firea omenească ; suprauman . [ Pr . : - pra - o - ] - Supra - + omenesc ( după fr .
SUPRASTATÁL , - Ă , suprastatali , - e , adj . ( Despre un organism internațional ) Care este învestit cu puteri plasate deasupra guvernului fiecărui stat , independent de acesta . - Supra - +
... SUPREMAȚÍE , supremații , s . f . Superioritate absolută unită cu autoritate și putere
SUPÚNE , supún , vb . III . Tranz . 1. A lua , a aduce sub stăpânire sau în puterea sa ( prin forță armată ) ; a cuceri , a subjuga . 2. A constrânge pe cineva să suporte un lucru , să accepte o situație . 3. A prezenta cuiva un lucru spre cunoștință , apreciere sau hotărâre . 4. ( Înv . și reg . ) A așeza , a pune
... SUVERANITÁTE s . f . Calitatea de a fi suveran , de a dispune liber de soarta sa ; independență ; putere
... TALASOCRAȚÍE s . f . Putere
... TAUMATURGÍE s . f . Pretinsă putere
... TEOCRÁT , teocrați , s . m . ( Rar ) Persoană care exercită o putere