Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHIMIC

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 516 pentru CHIMIC.

MATURAȚIE

MATURÁȚIE , maturații , s . f . 1. Totalitatea transformărilor pe care le suferă o celulă sexuală , un fruct sau un organism până la dezvoltarea lor morfologică completă ; proces de maturizare ; maturare . 2. Totalitatea transformărilor fizice sau chimice pe care le suferă unele substanțe sau sisteme coloide înainte de a ajunge la forma definitivă ;

 

MEDIATOR

... și f . Persoană , guvern etc . care mijlocește o înțelegere între două părți ( adverse ) , care face un act de mediație ; mijlocitor , intermediar . 2. S . n . Intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos . 3. S . f . Perpendiculară dusă pe mijlocul unui segment de dreaptă ; locul geometric al punctelor situate într - un plan , egal ...

 

MEDICINĂ

MEDICÍNĂ , medicini , ( 2 ) s . f . 1. Știință care are ca obiect păstrarea și restabilirea sănătății și care studiază în acest scop procesele fizice , chimice și biologice ale vieții , structurile și funcțiile organismului , cauzele și mecanismele de producere a bolilor , precum și mijloacele de diagnosticare , tratare și prevenire a lor . 2. ( Înv . și reg . )

 

MELAMINĂ

MELAMÍNĂ , melamine , s . f . Substanță chimică organică , întrebuințată la fabricarea unor materiale plastice

 

MELINITĂ

MELINÍTĂ , s . f . Substanță chimică , având drept component principal acidul picric , folosită la fabricarea fitilelor detonante și în imprimeria

 

MENDELEEVIU

... MENDELEÉVIU s . n . Element chimic

 

MERCEOLOGIE

MERCEOLOGÍE , merceologii , s . f . Disciplină al cărei obiect îl constituie studierea proprietăților fizice și chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a condițiilor de păstrare . [ Pr . : - ce -

 

MERCUR

... MERCÚR s . n . Element chimic , metal de culoare albă - argintie , cu luciu puternic , lichid la temperatura obișnuită , foarte dens și mobil , întrebuințat în tehnică și în medicină ; hidrargir , argint - viu ...

 

METALOID

... METALOÍD , metaloizi , s . m . Element chimic

 

METILENICĂ

METILÉNICĂ , metilenice , adj . Grupare metilenică ( Chim ; În sintagma ) = grupare organică ce conține radicalul metilen caracterizată prin mare reactivitate chimică în unele reacții de condensare sau cu metalele

 

METILUREE

METILURÉE s . f . Substanță chimică cristalină folosită în sinteze

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>