Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUDIA
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 338 pentru STUDIA.
TALMUDÍST , - Ă , talmudiști , - ste , s . m . și f . 1. Persoană care cunoaște , studiază și interpretează învățăturile Talmudului ; adept al acestor învățături . 2. Fig . Persoană care privește lucrurile dogmatic , scolastic sau care face exces de subtilități și de exprimări
TECTÓNIC , - Ă , tectonici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care se referă la tectonică ( 2 ) , care aparține tectonicii , care este legat de mișcările scoarței Pământului . 2. S . f . Ramură a geologiei care studiază structura scoarței terestre și cauzele mișcărilor și deformărilor
TELMATOLOGÍE s . f . Ramură a hidrologiei care studiază
TEMATOLOGÍE s . f . ( Rar ) Ramură a literaturii comparate care studiază circulația temelor (
TENSOMÉTRU , tensometre , s . n . Dispozitiv mecanic , pneumatic sau electric , care se fixează pe piesa a cărei deformație se studiază prin metodele
TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -
TERAPEÚTIC , - Ă , terapeutici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a medicinii care studiază mijloacele și metodele de tratament , precum și modul de întrebuințare a medicamentelor ; știința vindecării bolilor ; terapie . 2. Adj . Care ține de terapeutică ( 1 ) , privitor la terapeutică . [ Pr . : - pe -
TERATOLOGÍE s . f . Disciplină care studiază malformațiile , viciile de conformație și anomaliile de structură ale viețuitoarelor și cauzele
TERMIÓNICĂ s . f . Capitol al fizicii care studiază emisia electronilor sau a ionilor de către substanțe încălzite la temperaturi ( foarte ) înalte . [ Pr . : - mi -
TERMOCINÉTICĂ s . f . Ramură a fizicii moleculare care studiază transferul de căldură . - Termo - +
TERMOELECTRICITÁTE s . f . Parte a fizicii care studiază efectele apărute în conductoare sau în semiconductoare și care constau în interacțiuni între efectele termice și cele