Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUI

 Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 487 pentru PUI.

OPRITOR

OPRITÓR , - OÁRE , opritoare , s . n . , opritori , s . f . I. Subst . Ceea ce împiedică , stăvilește ceva . 1. S . f . Frână formată dintr - un lanț legat cu un capăt de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul din apă . 5. S . f . Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins pește , ca să nu le rupă valurile . II. S . n . și f . Nume dat unor piese sau dispozitive care limitează deplasarea unui organ mobil , a unei instalații , a unui aparat etc . - Opri + suf . -

 

ORÂNDUI

... 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A decide , a fixa , a stabili . 4. Tranz . ( Înv . și pop . ) A pune

 

ORDONA

... ordin , a porunci , a comanda ; a cere , a pretinde , a dispune . 2. A pune

 

ORNA

... ORNÁ , ornez , vb . I . Tranz . A pune

 

OSTENTATIV

... OSTENTATÍV , - Ă , ostentativi , - e , adj . Făcut cu intenția de a pune

 

OXILIT

... OXILÍT , oxiliți , s . m . Peroxid de sodiu , care , în contact cu apa , pune

 

PÂNDI

... spiona , a urmări . 2. Tranz . A urmări cu nerăbdare un moment favorabil , a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva , de a acapara , de a răpi . 3. Tranz . A studia sau a urmări gesturile ...

 

PÂRJOLI

... PÂRJOLÍ , pârjolesc , vb . IV . 1. Tranz . A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A arde , a mistui în flăcări o ființă . 3 ...

 

PĂRETAR

... PĂRETÁR , păretare , s . n . 1. Covor mic , bucată de pânză brodată , hârtie cu desene etc . care se pune pe perete , în casele țărănești , în scop decorativ . 2. Poliță fixată de un perete . 3. Fiecare dintre stâlpii care susțin streașina casei . - Perete + suf . - ar ...

 

PĂTRUNDE

... a găuri . 2. Intranz . A izbuti să ajungă , să intre , să străbată undeva ; a se infiltra . 3. Tranz . A pune stăpânire , a cuprinde , a domina . 4. Tranz . Fig . A izbuti să cunoască , să afle , să înțeleagă ; a afla ...

 

PALĂ

PÁLĂ^5 , pale , s . f . Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și - o puneau peste rochie femeile romane . PÁLĂ^4 , pale , s . f . ( Înv . și reg . ) Capriciu , toană . - Et . nec . PÁLĂ^3 , pale , s . f . ( Înv . ) Paloș . PÁLĂ^2 , pale , s . f . 1. Organ activ al unei elice de avion , de vapor , de ventilator etc . sau al unui rotor , încastrat sau articulat la unul din capete în butucul elicei sau al rotorului . 2. Semifabricat în formă de bandă sau de panglică , obținut după ce fibrele textile au fost pieptănate și înfășurate în cruce pe bobine . PÁLĂ^1 , pale , s . f . 1. Cantitate de fân , de paie etc . cât se taie dintr - o singură tragere cu coasa sau cât se poate lua o dată cu furca ; p . ext . grămadă ( mică ) de fân , de paie etc . 2. P . ext . Strat , pătură din ceva ; fâșie ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>