Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACȚIUNE
Rezultatele 3031 - 3040 din aproximativ 4777 pentru ACȚIUNE.
NUMĂRÁRE , numărări , s . f . Acțiunea de a ( se ) număra și rezultatul ei ; numărat ^1 , numărătură , numărătoare ; numerație . - V.
... NÚME , nume , s . n . 1. Cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim , arătăm cum se cheamă o ființă sau un lucru , o acțiune , o noțiune etc . și prin care acestea se individualizează . 2. Calificativ , atribut ; poreclă ; p . ext . titlu , rang . 3. Reputație , faimă . 4. ( Reg . ) Pretext , motiv . 5 ...
NUMEROTÁRE , numerotări , s . f . Acțiunea de a numerota și rezultatul ei ; numerotație , numerotat ( 1 ) . - V.
NUTRÍRE , nutriri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) nutri și rezultatul ei . - V.
NUTUÍRE , nutuiri , s . f . Acțiunea de a nutui . [ Pr . : - tu - i - ] . - V.
OȚELÍRE , oțeliri , s . f . Acțiunea de a ( se ) oțeli și rezultatul ei ; fortificare , călire . - V.
OBȘTÍRE , obștiri , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a obști și rezultatul ei ; înștiințare , anunțare . - V.
OBȚÍNERE , obțineri , s . f . Acțiunea de a obține și rezultatul ei ; dobândire , primire ; repurtare . - V.
OBIȘNUÍ , obișnuiesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A câștiga sau a face să câștige o anumită deprindere prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni ; a ( se ) deprinde , a ( se ) familiariza , a ( se ) învăța . 2. Tranz . A practica un anumit obicei , a avea o anumită deprindere . 3. Tranz . și refl . A ( se ) folosi ( des ) , a ( se ) întrebuința . [ Var . : ( înv . ) obicinuí vb .
OBICÉI , obiceiuri , s . n . 1. Deprindere individuală câștigată prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni ; fel particular de a se purta sau de a face ceva ; obișnuință , învăț . 2. Deprindere consacrată ; mod de a se purta , de a se îmbrăca , rânduială , uz etc . comune unui popor sau unei comunități omenești ; datină , tradiție , uzanță , uz , rânduială . 3. ( Înv . ) Lege nescrisă , drept sau obligație statornicite prin tradiție ;
OBIDÍRE , obidiri , s . f . ( Înv . și pop . ) Acțiunea de a ( se ) obidi și rezultatul ei ; suferință , chin , amar ; asuprire , împilare . - V.