Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPRIU

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 396 pentru PROPRIU.

PLANCĂ

PLÁNCĂ , plănci , s . f . Drum podit cu prăjini , pe care se transportă , prin alunecare , sub acțiunea greutății proprii , bușteni și alte feluri de lemn ;

 

PLANETĂ

PLANÉTĂ , planete , s . f . 1. Corp ceresc fără lumină proprie , satelit al Soarelui , care se vede pe cer sub forma unui punct luminos ca urmare a reflectării luminii solare ; p . restr . Pământ ( 1 ) . 2. Zodie ( în care se naște

 

PLANETAR

PLANETÁR , - Ă , planetari , - e , adj . 1. Care aparține planetelor , privitor la planete . 2. ( Tehn . ; în sintagmele ) Mecanism planetar = mecanism în care una sau mai multe roți dințate se învârtesc în jurul axelor proprii și în același timp în jurul axei altei roți . Arbore ( sau ax ) planetar ( sau axă planetară ) = arbore care antrenează roata motoare a unui automobil . 3. ( Fiz . ; în sintagma ) Model planetar = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului

 

PNEUMONIC

... PNEUMÓNIC , - Ă , pneumonici , - ce , adj . ( Înv . ) Privitor la bolile de plămâni ; propriu

 

POLIȚIENESC

... POLIȚIENÉSC , - EÁSCĂ , polițienești , adj . Care aparține sau este propriu

 

POLINEZIAN

... de acolo ; ( la m . pl . ) populație care locuiește în Polinezia . 2. Adj . Care aparține Polineziei sau polinezienilor ( 1 ) , privitor la Polinezia sau la polinezieni , caracteristic , propriu

 

POLITICIANIST

... Rar ) 1. S . m . Persoană care face politică în scopul realizării intereselor personale ; adept al politicianismului . 2. Adj . Care se referă la politicianism , care este propriu

 

POMICOL

... POMÍCOL , - Ă , pomicoli , - e , adj . 1. Care aparține pomiculturii , privitor la pomicultură , propriu

 

POPESC

... POPÉSC , - EÁSCĂ , popești , adj . ( Pop . ) Care aparține unui popă ( 1 ) , propriu

 

PORCIN

... PORCÍN , - Ă , porcini , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De porc ( 1 ) ; privitor la porci , caracteristic , propriu

 

PORTAR

PORTÁR , portari , s . m . 1. Persoană însărcinată cu paza ( intrării ) unei întreprinderi , a unei instituții , a unei case de locuit etc . 2. Boier însărcinat cu paza curții domnești ( și cu alte treburi de protocol , administrative etc . ) . 3. Sportiv dintr - o echipă care apără spațiul porții proprii spre a evita primirea de goluri . - Poartă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>