Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru II

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 1630 pentru II.

ȘERBIE

... ȘERBÍE s . f . Instituție feudală caracterizată prin starea de dependență personală a țăranului față de stăpânul feudal ; starea de șerb ; iobăgie . - Șerb + suf . - ie

 

ȘFICHIUI

ȘFICHIUÍ , șfichiuiesc , vb . IV . Tranz . A atinge cu șfichiul ( II 1 ) , a lovi scurt ; p . ext . a biciui , a

 

ȘFICHIUITURĂ

ȘFICHIUITÚRĂ , șfichiuituri , s . f . Lovitură dată cu șfichiul ( II 1 ) ; fig . înțepătură , zeflemea , ironie . [ Pr . : - chiu - i - ] - Șfichiui + suf . -

 

ȘIREȚIE

... ȘIREȚÍE , șireții , s . f . ( Rar ) Șiretenie ^1 . - Șiret ^2 + suf . - ie

 

ȘORECIE

... ȘORECÍE s . f . ( Pop . ) Șoricioaică ( 2 ) . - Șoarece + suf . - ie

 

ȘTERGE

ȘTÉRGE , șterg , vb . III . 1. Tranz . A freca suprafața unui obiect pentru a face să dispară un lichid sau o substanță străină care îl acoperă . 2. Tranz . A face să nu se mai cunoască , să nu se mai vadă un text scris , un desen , răzând cu o gumă , trăgând linii deasupra etc . 3. Refl . A - și pierde strălucirea , relieful , culoarea sub acțiunea unor cauze exterioare . 4. Tranz . și refl . A face să nu mai existe sau a înceta să mai existe , a ( se ) pierde fără urmă , a face să dispară sau a dispărea din amintire , din minte . 5. Refl . și tranz . A trece foarte aproape de ceva sau de cineva , atingându - l ușor . 6. Tranz . Fig . ( Fam . ) A fura , a șterpeli . [ Perf . s . ștersei , part .

 

ȘTI

ȘTI , știu , vb . IV . I. 1. Tranz și intranz . ( Folosit și absol . ) A avea cunoștință ( de . . . ) , a fi informat ( în legătură cu . . . ) , a cunoaște . 2. Tranz . A lua cunoștință de . . . ; a afla , a auzi . 3. Tranz . A cunoaște pe cineva ( din toate punctele de vedere ) . 4. Intranz . A ține seamă de ceva , a lua în considerație ; a avea teamă sau respect de cineva . 5. Intranz . A se interesa de . . . , a se îngriji de . . . II. Tranz . 1. A poseda cunoștințe sistematice într - un domeniu , a stăpâni o știință , o artă etc . 2. A putea , a fi în stare să facă ceva ; a fi apt pentru ceva . 3. A ține minte , a - și aminti . 4. A - și da seama , a înțelege , a pricepe . 5. A prevedea . 6. A avea certitudinea , a fi sigur de

 

ȘTIINȚĂ

ȘTIÍNȚĂ , științe , s . f . I. 1. Faptul de a avea cunoștință ( de ceva ) , de a fi informat ; cunoaștere . 2. Conștiință . II. 1. Pregătire intelectuală , instrucție ; învățătură , erudiție . 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură , societate și gândire ; ansamblu de cunoștințe dintr - un anumit domeniu al

 

ȘTRENGĂRIE

... ȘTRENGĂRÍE , ștrengării , s . f . Faptă de ștrengar ; poznă , șotie , năzbâtie . - Ștrengar + suf . - ie

 

ȘUIERĂTOR

... scoate un țipăt , un sunet ( ascuțit ) specific . 3. Adj . ( Despre vânt ) Care produce un zgomot puternic și vibrant . 4. S . f . ( Reg . ) Fluier [ Pr . : șu - ie

 

ȘUIERĂTURĂ

... ȘUIERĂTÚRĂ , șuierături , s . f . Șuierat ^1 , șuier . [ Pr . : șu - ie

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>