Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUI
Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUI.
MÉDIU^2 , - IE , medii , adj . , s . f . 1. Adj . Care se află în mijloc ; de mijloc , mijlociu . 2. Adj . Care reprezintă o medie ( 3 ) . 3. S . f . Valoare mijlocie a mai multor mărimi . MÉDIU^1 , medii , s . n . 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile . 2. Societatea , lumea în mijlocul căreia trăiește cineva : ambianță . 3. Substanță solidă , lichidă sau gazoasă , câmp electromagnetic sau gravitațional etc . în care se desfășoară fenomenele fizice . 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză , de transă și despre care , în practicile oculte , se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei
MEDULÁR , - Ă , medulari , - e , adj . Care aparține măduvei spinării sau măduvei osoase , care se referă la măduva spinării sau la măduva osoasă ori are caracterele ei ; care alcătuiesc
MEIȘÓR , meișori , s . m . Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor : a ) plantă cu rădăcina târâtoare și florile de culoare verde - deschis sau violetă ; mei - pădureț ( Millium effusum ) ; b ) plantă cu frunze păroase și flori violacee , alcătuind spice așezate ca niște degete ( Panicum sanguinale ) ; c ) mei mărunt . [ Pr . : me - i - ] - Mei + suf . -
... MELODÍE , melodii , s . f . Succesiune de sunete îmbinate după regulile ritmului și ale modulației , pentru a alcătui
MÉNGHINĂ , menghine , s . f . Dispozitiv de prindere a unor piese care urmează să fie prelucrate , alcătuit din două fălci și dintr - un șurub cu manivelă , cu ajutorul căruia se efectuează apropierea și depărtarea fălcilor . [ Var . : minghineá , menghineá s .
MENILÍT s . n . Rocă sedimentară silicioasă , alcătuită în cea mai mare parte din opal , argilă și hidroxizi de fier , de culoare neagră sau brună , cu aspect
METÉC , meteci , s . m . ( În Grecia antică ; la pl . ) Categorie socială lipsită de drepturi politice , precum și de posibilitatea de a dobândi proprietăți imobiliare , alcătuită din străinii stabiliți într - o cetate ; ( și la sg . ) persoană care făcea parte din această categorie
MÉTRU , metri , s . m . 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric . 2. Instrument ( alcătuit dintr - o riglă , bandă gradată de metal , de lemn etc . ) egal cu un metru ( 1 ) și divizat în centimetri și milimetri , cu care se măsoară lungimile . 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului ; p . ext . ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe . 4. ( Muz . ) Ordinea succesiunii unităților de timp , determinată de accente tari sau slabe ; sistemul de organizare a ritmului ; ritm ,
MICAȘÍST , micașisturi , s . n . Rocă șistoasă alcătuită în cea mai mare parte din straturi paralele de mică ^1 și de
MICÉLIU , micelii , s . n . Sistem de filamente subțiri și ramificate care alcătuiește aparatul vegetativ al majorității
MICROCRISTALÍN , - Ă , microcristalini , - e , adj . ( Despre agregatele mineralelor și structura rocilor ) Care este alcătuit din cristale