Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBI

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 219 pentru VORBI.

ȘOPOTI

... IV . 1. Intranz . ( Despre apă , vânt , frunze ; la pers . 3 ) A murmura , a susura . 2. Intranz . și tranz . A vorbi

 

ȘOPTI

... ȘOPTÍ , șoptesc , vb . IV . Tranz . și intranz . A vorbi

 

ȘOPTITOR

ȘOPTITÓR , - OÁRE , șoptitori , - oare , adj . ( Despre oameni , adesea fig . ) Care vorbește în șoaptă , care șoptește ; ( despre glasul , vorba cuiva ) încet , șoptit ^2 . - Șopti + suf . -

 

ȚÂFNI

... ȚÂFNÍ , țâfnesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) A pufni pe nas de mânie , a vorbi

 

ȚARCĂ

ȚÁRCĂ , țărci , s . f . 1. ( Ornit . ) Coțofană . 2. Fig . ( Depr . ) Gură ( considerată ca organ al vorbirii ) . 3. Epitet depreciativ dat unei femei care vorbește

 

ȚINE

... trei zile . 2. ( În loc . vb . ; cu sensul dat de determinări ) A ține o vorbire ( sau un discurs , un cuvânt ) = a vorbi , a cuvânta unui auditoriu . A ține judecată = a judeca . A ține sfat = a se sfătui ...

 

AȘA

AȘÁ adv . , adj . invar . I. Adv . ( Modal ) 1. În felul acesta ; astfel . 2. În același fel , în același mod . Așa să faci și tu . 3. Chiar precum se spune ; întocmai , exact . Ai să faci așa ? 4. Atât de . . . Te uiți așa de trist ! 5. ( Cu sensul reieșind din context ) a ) La întâmplare , la nimereală , într - o doară . Vorbește și el așa . b ) După bunul plac , oricum . Am vrut să fac așa . c ) Dintr - o dată , ca din senin ; pe nesimțite , fără ași da seama . I - a venit așa un gând II. Adj . invar . ( Precedă substantivul ) Asemenea , atare . . . ; care este atât de mare , de mult , de frumos etc . Așa nuntă mai

 

ABA

ABÁ^2 , abale , s . f . Țesătură groasă de lână , de obicei albă , din care se confecționează haine țărănești ; dimie , pănură . ABÁ^1 interj . ( Înv . ) ( În propoziții interogative ) exprimă mirarea sau atrage atenția cuiva când i se

 

ACOLO

ACÓLO adv . În acel loc ( relativ ) îndepărtat ( de cel care vorbește ) ; în alt

 

ACUSTOMAT

ACUSTOMÁT , acustomate , s . n . Dispozitiv adaptor electronic la un magnetofon pentru pornirea și oprirea automată a aparatului , care asigură înregistrarea numai atunci când se

 

AFAZIE

... AFAZÍE , afazii , s . f . Pierdere totală sau parțială a facultății de a vorbi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>