Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBA
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 233 pentru VORBA.
ȘOPTITÓR , - OÁRE , șoptitori , - oare , adj . ( Despre oameni , adesea fig . ) Care vorbește în șoaptă , care șoptește ; ( despre glasul , vorba cuiva ) încet , șoptit ^2 . - Șopti + suf . -
ȘU interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită murmurul vorbelor șoptite sau foșnetul frunzelor . -
... ȚĂRĂNÍE , țărănii , ( 2 ) s . f . 1. Condiția , starea , viața de țăran . 2. Vorbă
... ȚĂRĂNÍSM , s . n . 1. Tendința unor scriitori de a - și alege motive de inspirație din viața țărănească . 2. Vorbă
... ȚOPÉNIE , țopenii , s . f . Comportament , atitudine , vorbă
... AȘ interj . Vorbă
ADEMENÍ , ademenesc , vb . IV . Tranz . A atrage , a ispiti , a momi , a tenta pe cineva , de obicei cu vorbe înșelătoare ; a înșela pe
... ADEMENÍRE , ademeniri , s . f . Acțiunea de a ademeni și rezultatul ei ; ademeneală ; ( concr . ) faptă sau vorbă
ADRESÁ , adresez , vb . I . Refl . și tranz . 1. A ( se ) îndrepta ( cu ) vorba către cineva . 2. A ( se ) îndrepta către o persoană , o instituție etc . ( cu ) o invitație , o cerere etc . ; a face apel
AGRĂÍ , agrăiesc , vb . Iv . Tranz . ( Reg . ) A adresa cuiva vorba . - A ^3 + grăi ( după germ . ansprechen ,
ALARMÍST , - Ă , alarmiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . , adj . , ( Persoană ) care împrăștie intenționat știri alarmante , adesea inventate ; ( persoană ) care se alarmează ușor ; sperios , timorat , panicard , înfricoșat . 2. Adj . ( Despre vorbe , știri etc . ) Care provoacă panică , care