Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIETURĂ
Rezultatele 31 - 37 din aproximativ 37 pentru TĂIETURĂ.
TĂIETÓR , - OÁRE , tăietori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care taie ; tăios ; ascuțit . 2. S . f . Plantă erbacee cu frunze păroase de culoare verde închis și cu flori galbene , folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor ( Inula hirta ) . 3. S . n . Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc ; tăiș ( 2 ) ; ( în trecut ) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte . 4. S . m . Muncitor care se ocupă cu tăierea diferitelor materiale în industrie sau cu sacrificarea animalelor la abator . [ Pr . : tă - ie - ] - Tăia + suf . -
... TÁPĂ , tape , s . f . Scobitură , tăietură
... TEȘITÚRĂ , teșituri , s . f . 1. Tăietură
TRAUMATÍSM , traumatisme , s . n . 1. Leziune suferită de un organism viu prin loviri violente , tăieturi , înțepături etc . ; traumă ( 1 ) ; p . ext . ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent ; p . restr . șoc traumatic . 2. Stare psihică patologică a unui organism care , nemaiputând să suporte o excitație excesivă , din cauza unei traume ( 2 ) suferite , nu mai reacționează în nici un fel , devenind insensibil la orice alt
... A avea de suferit , de îndurat ; a fi supus ia . . . 3. Intranz . A ieși de partea cealaltă ( făcând o spărtură , o tăietură , o deschizătură ) ; a străpunge . 4. Tranz . ( Despre anumite stări fiziologice ) A cuprinde , a copleși pe cineva ( fără a ...
... ZGÂRIETÚRĂ , zgârieturi , s . f . Tăietură superficială sau urmă pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur ; rană ușoară , urmă lăsată pe piele de unghii , de gheare sau ...