Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RIDICARE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 65 pentru RIDICARE.

HÂRZOB

HÂRZÓB , hârzoabe , s . n . ( Reg . ) 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime . 2. Ladă care odinioară servea de scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile ; lada păpușilor . 3. Coșuleț din cetină de brad , în care se păstrează unii

 

HALTEROFILIE

HALTEROFILÍE s . f . ( Ieșit din uz ) Sportul ridicării

 

HARETISM

HARETÍSM s . n . Concepție sociologică în care se preconiza ridicarea stării materiale și culturale a satului prin activitatea extrașcolară a învățătorilor . - [ Spiru ] Haret ( n . pr . ) + suf . -

 

HIDROELEVATOR

HIDROELEVATÓR , hidroelevatoare , s . n . Dispozitiv folosit pentru ridicarea și îndepărtarea apei și a noroiului din săpăturile executate cu mijloace hidromecanice . [ Pr . : - dro -

 

HIPERTIROIDIE

HIPERTIROIDÍE s . f . Boală endocrină care se datorește secreției excesive a hormonilor tiroidieni și care se manifestă prin creșterea glandei tiroide , slăbire , ridicarea metabolismului bazal etc . ; hipertiroidism . [ Pr . : - ro -

 

HIPERTIROIDISM

HIPERTIROIDÍSM s . n . Boală endocrină care se datorește secreției excesive a hormonilor tiroidieni și care se manifestă prin creșterea glandei tiroide , slăbire , ridicarea metabolismului bazal etc . ; hipertiroidie . [ Pr . : - ro -

 

HOP

HOP interj . , HOP , hopuri , s . n . I. Interj . 1. Exclamație care însoțește o săritură peste un obstacol , ridicarea unei greutăți , căderea , aruncarea sau scăparea ( din mână ) a unui lucru . 2. ( Cu valoare verbală ; exclamație care sugerează sosirea neașteptată a cuiva ) Iată că vine ! 3. Exclamație care exprimă o surpriză ( neplăcută ) . II. S . n . 1. Ridicătură sau groapă în drum ( peste care vehiculele trec zdruncinându - se ) . 2. Săritură , zguduitură a unui vehicul peste un obstacol . [ Var . : hópa , hópai , hup interj . ] -

 

INDUSTRIALISM

INDUSTRIALÍSM s . n . 1. Orientare în gândirea economică care preconizează dezvoltarea industriei și ridicarea acesteia la nivelul de ramură principală a economiei . 2. Teorie economică care acordă preponderență industriei în activitatea economică . [ Pr . : - tri -

 

JAMBETĂ

JAMBÉTĂ , jambete , s . f . Mișcare a calului care constă în ridicarea la orizontală a unui picior dindărăt , calul stând pe

 

KILOGRAMMETRU

KILOGRAMMÉTRU , kilogrammetri , s . m . Unitate de măsură pentru lucrul mecanic , egală cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greutăți de un kilogram la înălțimea de un metru [ Scris și :

 

MUFLĂ

MÚFLĂ , mufle , s . f . 1. Cameră a unui cuptor industrial sau de laborator , cu pereți refractari , în care materialul supus încălzirii nu vine în contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere . 2. Dispozitiv construit din mai mulți scripeți , folosit pentru ridicarea greutăților

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>