Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PICIOR
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 397 pentru PICIOR.
... PIRUÉTĂ , piruete , s . f . Figură de dans constând din învârtirea completă a unui dansator , executată pe un singur picior
PLÁNTĂ^2 , plante , s . f . Față inferioară a piciorului , ușor boltită , care ia contact cu solul ; talpa piciorului . PLÁNTĂ^1 , plante , s . f . Nume generic dat organismelor vegetale , cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini , caracterizându - se prin prezența clorofilei , prin faptul că membrana celulei este formală din celuloză și , în cazul speciilor superioare , prin alcătuirea corpului din rădăcină , tulpină și frunze ; p . restr . vegetală , mai ales erbacee , cultivată de om sau care crește în mod natural și este utilă
PLANTÁR , - Ă , plantari , - e , adj . ( Med . ) Al tălpii piciorului , referitor la talpa
... PLÁTFUS subst . Malformație congenitală a piciorului la care talpa este prea puțin scobită ; picior
RĂSCRĂCĂRÁT , - Ă , răscrăcărați , - te , adj . ( Pop . ; despre picioare ) Depărtat ( în mod dizgrațios ) unul de altul , în lături ; ( despre oameni ) cu picioarele depărtate unul de altul ; crăcănat , crăcit . [ Var . : răscăcărát , - ă , adj . ] - V.
RAC , raci , s . m . 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare , de culoare neagră - verzuie , care devine roșie la fiert , cu abdomenul inelat , cu cinci perechi de picioare , dintre care cea din față este în formă de clește ( Astacus fluviatilis ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații în dreptul căreia Soarele ajunge la solstițiul de vară . 3. Nume dat unor unelte care prind sau agață ca picioarele racului ( 1 ) : a ) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de țevi de pompare în coloana de exploatare a unei sonde ; b ) dispozitiv folosit la prinderea și readucerea la suprafață a unor piese scăpate sau rămase accidental în gaura de sondă . 4. Ustensilă de uz casnic , confecționată din oțel , ascuțită și prevăzută cu un mâner , cu care se extrag dopurile din sticlele înfundate ; tirbușon . 5. ( Med . ; pop . )
REPTÍLĂ , reptile , s . f . ( La pl . ) Clasă de vertebrate ovipare , de obicei terestre , târâtoare , cu temperatura corpului variabilă , cu corpul acoperit de o piele groasă , solzoasă , fără picioare sau cu picioare scurte , dispuse lateral , și cu inima formată din două auricule și un ventricul ( Reptilia ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din această
TARS , tarsuri , s . n . 1. Parte posterioară a scheletului labei piciorului , formată din șapte oase , articulate la un capăt cu oasele gambei , iar la celălalt cu oasele metatarsului . 2. Parte terminală a piciorului insectelor , formată din 1 - 5 segmente și terminată de obicei cu una sau două gheare . 3. Scheletul fibro - cartilaginos al
TETRAPÓD^2 , - Ă , tetrapozi , - de , adj . ( Despre animale ; adesea substantivat ) Care are patru picioare ; patruped . TETRAPÓD^1 , tetrapoduri , s . n . Piedestal cu patru picioare , pe care se așază evanghelia sau diferite obiecte de
... s . n . , interj . 1. S . n . Mers în fugă al calului , cu viteză mijlocie ( între pas și galop ) , animalul pășind în același timp cu un picior din față și cu piciorul de dinapoi opus acestuia . 2. Interj . Cuvânt care imită zgomotul făcut de mersul în fugă al cailor sau , p . ext ...
ÎMPIEDICÁT , - Ă , împiedicați , - te , adj . 1. ( Despre animale ) Care are picioarele legate ( spre a nu putea fugi ) ; ( despre vehicule sau despre roțile lor ) cu piedică ; înțepenit . 2. Fig . ( Despre vorbă sau despre vorbire ) Greoi , poticnit , încurcat . [ Var . : ( reg . ) împiedecát , - ă