Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PETRECERE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 57 pentru PETRECERE.

JUR-FIX

... JUR - FIX - FIX s . n . Zi de primire la unele familii ( aristocrate ) ; petrecere

 

LUMEȚ

LUMÉȚ , - EÁȚĂ , lumeți , - e , adj . ( Pop . ) Căruia îi place viața , societatea ; iubitor de lume , de petreceri ; vesel . - Lume + suf . -

 

MAIAL

... MAIÁL , maiale , s . n . ( Reg . ) Serbare sau petrecere

 

MONDEN

MONDÉN , - Ă , mondeni , - e , adj . Care aparține înaltei societăți , care ține de viața de lux și de petreceri a acestei societăți ; care reflectă sau privește o astfel de

 

NEDEIE

... NEDÉIE , nedei , s . f . 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram . 2. Loc ( plan ) pe vârful unui munte . ( Pl . și ...

 

NUNTĂ

... NÚNTĂ , nunți , s . f . 1. Căsătorie ( religioasă ) ; ceremonial și petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii ( religioase ) . 2. Persoanele care iau parte la o nuntă ( 1 ) ; alai , cortegiu de nuntă . 3. ( Reg . ) Datină de sărbătorile Crăciunului ...

 

ORGIE

... ORGÍE , orgii , s . f . Petrecere

 

PESTREF

PESTRÉF , pestrefuri , s . n . ( Înv . ) Preludiu , uvertură ( în muzica turcească ) ; p . ext . compoziție muzicală ușoară , care era cântată la petreceri . [ Var . : pesréf s .

 

PETRECĂREȚ

PETRECĂRÉȚ , - EÁȚĂ , petrecăreți , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) căruia îi place să petreacă mult și des , ( om ) iubitor de petreceri ; ( om ) chefliu , petrecător . - Petrece + suf . -

 

PETRECANIE

... cu lumânarea ) . A - și face de petrecanie = a se sinucide . 2. ( Înv . și reg . ) Întâmplare , eveniment ; pățanie . 3. ( Înv . și reg . ) Petrecere

 

PICNIC

... PÍCNIC , picnicuri , s . n . ( Livr . ) Masă ( și petrecere

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>