Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORNAMENTAL
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 112 pentru ORNAMENTAL.
... CARAGÁNĂ , caragane , s . f . Arbust ornamental
... în care se păstrează cenușa unei persoane incinerate ; urnă cinerară . II. S . m . ( Înv . și ir . ) Scriitor de cancelarie , copist ( prost ) . III. S . m . Arbore ornamental
... CÉTINĂ , cetini , s . f . 1. Ramură , creangă de brad ; p . ext . brad . 2. Compus : cetină - de - negi = mic arbust rășinos ornamental
... CIMÁZĂ , cimaze , s . f . ( Arh . ) Chenar ornamental
... COCONÁR , coconari , s . m . 1. Arbore conifer ornamental cu coroana in formă de umbrelă , care crește în regiunea mediteraneană ( Pinus pinea ) . 2. ( La pl . ) Semințele comestibile , de formă ovală și cu ...
COLOCÁZIE , colocazii , s . f . Plantă tropicală cu frunze foarte mari , cu rizomul bogat în feculă , cultivată la noi ca plantă ornamentală de interior ( Colocasia
CONDÚR , conduri , s . m . 1. ( Înv . ) Pantof femeiesc cu toc înalt , împodobit adesea cu broderii . 2. Compus : ( Bot . ) condurul - doamnei = plantă ornamentală agățătoare , cu flori mari , galbene - roșcate și cu un pinten drept ; călțunași , conduraș ( 2 ) ( Tropacolum
... s . f . 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță rezemată de perete și pe care se așază vaze , statuete etc . 2. Element arhitectural ( ornamental ) de lemn , de piatră etc . , folosit la sprijinirea unei cornișe , a unui balcon etc . 3. Element de construcție care iese cu unul dintre ...
CRIN , crini , s . m . 1. Plantă erbacee ornamentală din familia liliaceelor , cu flori albe strălucitoare , în formă de pâlnie și cu miros foarte puternic ( Lilium candidum ) . 2. Compus : crin - de - mare = ( la pl . ) clasă de echinoderme cu aspect de floare , care trăiesc fixate în zone abisale ; crinoide ; ( și la sg . ) animal din această
... DECORATÍV , - Ă , decorativi , - e , adj . Care decorează ; care servește la decorare ; ornant , ornamental
EGRÉTĂ , egrete , s . f . 1. Gen de păsări migratoare de baltă , de culoare albă , cu spatele împodobit cu un mănunchi de pene ornamentale lungi ; erodiu , stârc alb ( Egretta ) ; pasăre care face parte din acest gen . 2. Mănunchi de pene de egretă ( 1 ) sau de fire albe , folosit ca podoabă la pălării , la chipie militare , la turbane etc . 3. Aglomerație de perișori la extremitatea superioară a fructelor . 4. ( Fiz ; în sintagma ) Descărcare în egretă = descărcare electrică produsă sub forma unei succesiuni rapide de scântei luminoase între electrozi aflați la o tensiune