Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NOTĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 107 pentru NOTĂ.

CONT

CONT , conturi , s . n . 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți ( debit și credit ) , care exprimă valoric , în ordine cronologică și sistematică , existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată . 2. ( În expr . ) A trece la ( sau în ) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă . A cere ( cuiva ) cont = a da ( cuiva ) lămuriri asupra faptelor sau intențiilor sale ; a se justifica . A ține cont ( de ceva ) = a avea în vedere , a lua în considerare . Pe cont propriu = pe propria răspundere , în mod independent . În contul ( cuiva sau a ceva ) = pentru ( cineva sau ceva ) , pe seama ( cuiva sau a

 

CORIGENT

CORIGÉNT , - Ă , corigenți , - te , adj . , s . m și f . ( Elev sau student ) care , la încheierea anului școlar , nu a obținut notă de trecere la una sau două materii și care urmează să dea toamna , din nou , examen la materia sau materiile respective . [ Var . : corijent , - ă adj . , s . m . și

 

CUM

... gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să ...

 

D

D s . m . invar . A șasea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană oclusivă dentală sonoră ( 4 ) ) . [ Pr . :

 

DEPRECIATIV

DEPRECIATÍV , - Ă , depreciativi , - e , adj . Care dovedește lipsă de considerație sau dispreț , care conține o notă de batjocură . [ Pr . : - ci -

 

DIAPAZON

... DIAPAZÓN , diapazoane , s . n . 1. Mic instrument acustic format dintr - o bară de oțel în formă de U , care vibrează la lovire , emițând de obicei nota muzicală " la " și servind la acordarea instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru un ansamblu coral . 2. ( Adesea fig . ) Totalitatea sunetelor pe care le poate ...

 

DOIME

DOÍME , doimi , s . f . 1. Jumătate dintr - un întreg ( împărțit în părți egale ) . 2. Spec . ( Muz . ) Jumătate dintr - o notă întreagă . - Doi + suf . -

 

E

E ^2 interj . Exclamație care exprimă diferite stări sufletești : a ) reproș , enervare ; b ) plictiseală , indiferență ; c ) ( repetat sau prelungit ) mirare , satisfacție , surpriză , admirație . - Onomatopee . E ^1 s . m . invar . A șaptea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală prepalatală mijlocie nerotunjită (

 

F

F s . m . invar . A opta literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană fricativă labiodentală surdă ( 2 ) ) . [ Pr . :

 

FIORITURĂ

FIORITÚRĂ , fiorituri , s . f . Ornament muzical constând dintr - o notă sau dintr - un grup de note , indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obișnuite , care se adaugă la fraza muzicală principală pentru a o înfrumuseța . [ Pr . : fi -

 

G

G s . m . invar . A noua literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană semioclusivă prepalatală sonoră ( 4 ) când este urmată de e sau i ; oclusivă palatală ( 2 ) sonoră în grupurile ghi și ghe ; oclusivă velară sonoră în toate celelalte poziții ) . [ Pr . :

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>