Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOLECULĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 121 pentru MOLECULĂ.

CIANHIDRINĂ

... CIANHIDRÍNĂ , cianhidrine , s . f . Compus organic care conține în moleculă

 

CICLIZARE

CICLIZÁRE s . f . Reacție de ciclizare ( În sintagma ) = reacție chimică prin care lanțul de atomi din molecula unui compus organic se închide și formează un ciclu . - După fr . [ réaction de ]

 

CICLOALCHENĂ

... CICLOALCHÉNĂ , cicloalchene , s . f . ( Chim . ) Hidrocarbură ciclică nesaturată cu o dublă legătură în moleculă

 

CICLOHEXAN

... CICLOHEXÁN s . m . Hidrocarbură ciclică saturată cu șase atomi în moleculă

 

CICLOPENTAN

... CICLOPENTÁN s . m . Hidrocarbură ciclică saturată cu cinci atomi de carbon în moleculă

 

CICLU

CÍCLU , cicluri , s . n . 1. Succesiune de fenomene , stări , operații , manifestări etc . care se realizează într - un anumit interval de timp și care epuizează , în ansamblul lor , evoluția unui anumit proces ( repetabil ) : totalitatea fenomenelor , faptelor , acțiunilor etc . legate între ele . 2. Lanț închis de atomi din molecula unei substanțe . 3. Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date . 4. ( Fiz . ; ieșit din uz la noi ; în construcția ) Cicli pe secundă =

 

CLORHIDRAT

... CLORHIDRÁT , clorhidrați , s . m . Sare care conține în moleculă

 

CLORURARE

CLORURÁRE s . f . Reacție chimică prin care se introduc unul sau mai mulți atomi de clor în molecula unui compus organic . - V.

 

COEZIUNE

COEZIÚNE , coeziuni , s . f . 1. Proprietate a elementelor constitutive ale substanțelor solide , lichide și gazoase de a se menține unite , datorită forțelor care se exercită între atomii sau între moleculele lor . 2. Fig . Legătură internă strânsă . [ Pr . : - zi -

 

COLIGATIV

COLIGATÍV , - Ă , coligativi , - e , adj . ( Fiz . ; despre proprietăți ale substanțelor ) Care depinde numai de numărul și de natura moleculelor

 

COMBINA

COMBINÁ , combín , vb . I . 1. Tranz . A îmbina , a împreuna , a potrivi lucruri diferite . 2. Tranz . și refl . A ( se ) uni ( atomi , molecule sau radicali ai unor substanțe ) printr - o reacție chimică , dând naștere unei substanțe

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>