Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru M��CAR
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 4045 pentru M��CAR.
MĂIESTRÍE , măiestrii , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Pricepere , iscusință deosebită ; talent , dibăcie , artă . 2. ( Înv . ; concr . ) Lucrare , operă , creație . 3. Meserie , meșteșug ( care cere pricepere ) . [ Pr . : mă - ies - ] - Măiestru + suf . -
MĂIÉSTRU , MĂIÁSTRĂ , măieștri , măiestre , adj . 1. ( Despre oameni ) Iscusit , abil , ingenios . 2. ( În basme ) Înzestrat cu puteri magice ; care demonstrează putere magică ; ( despre lucuri ) efectuat prin puteri magice . Pasăre măiastră = pasăre din basme , înzestrată cu însușiri
MĂRINIMÓS , - OÁSĂ , mărinimoși , - oase , adj . Care este plin de mărinimie , de înțelegere , de bunătate ; generos . - Mare ^1 + inimos ( după lat .
MĂRITÓR , - OÁRE , măritori , - oare , adj . Care mărește . - Mări ^1 + suf . -
MĂRTURÍE , mărturii , s . f . 1. Declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a - și susține părerile . 2. Dovadă , atestare ; semn , probă , indiciu . 3. ( Reg . ) Târg săptămânal ( fixat în zilele în care oamenii veneau la oraș pentru a depune mărturii 1 ) . - Martur + suf . -
MĂSURÁBIL , - Ă , măsurabili , - e , adj . Care se poate măsura . - Măsura + suf . - bil ( după fr .
MĂTUÍRE , mătuiri , s . f . Operație de prelucrare a suprafeței unui obiect , prin care acesta devine mat ^
NU - MĂ - MĂ - UITÁ s . f . Plantă erbacee cu flori mici , albastre , roșii sau albe , care crește prin locuri umede și umbroase , la margini de păduri și prin fânețe sau care este cultivată ca plantă decorativă ; miozotis ( Myosotis silvatica ) ; p . restr . floarea acestei plante . - Nu + mă + uita ( după germ .
... MĂTĂSÁR , - Ă , mătăsari , - e , s . m . , adj . 1. S . m . ( Înv . ) Persoană care lucra sau vindea mătase ( 1 ) . 2. S . m . Pasăre din nordul Europei ( care petrece iarna la noi ) , de culoare sură - roșietică , cu aripile și gâtul negre cu pete roșii și cu un moț ...
... MĂRGINÁȘ , - Ă , mărginași , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află la margine , la hotar , la extremitate ; periferic , lăturalnic , limitrof . 2. Adj . , s . m
... MĂNUȘÁR , mănușari , ( 1 ) s . m . , mănușare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Persoană care confecționează mănuși ( 1 ) ; fabricant sau negustor de mănuși . 2. S . n . Mănușă de protecție ( folosită la manipularea unei bucăți de metal fierbinte ) . [ Var ...