Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LANȚ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 81 pentru LANȚ.

CRAPAN

CRAPÁN , crapane , s . n . Dispozitiv pentru prinderea și ridicarea butoaielor sau baloturilor , format din patru lanțuri sau cabluri prinse cu câte un capăt de un inel , iar la capătul liber având cârlige . - Et .

 

CUJBĂ

... Bucată de lemn bifurcată la capăt , care se fixează în pământ sau într - un zid și de care se leagă sau se atârnă , cu un lanț

 

DESCĂTUȘA

DESCĂTUȘÁ , descătușéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) elibera din lanțuri sau din cătușe ; fig . a ( se ) elibera dintr - o constrângere , dintr - o apăsare , din robie . - Des ^1 - +

 

DESCĂTUȘAT

DESCĂTUȘÁT , - Ă , descătușați , - te , adj . Care a fost eliberat din lanțuri , din constrângere , din apăsare etc . ; dezrobit , liber . - V.

 

DESFERECA

DESFERECÁ , desférec , vb . I . 1. Refl . ( Despre roți , p . ext . despre car ; la pers . 3 ) A pierde șinele de fier . 2. Tranz . și refl . A ( se ) desface din fiare , din cătușe , din lanțuri . 3. Refl . ( Despre pietrele de moară , la pers . 3 ) A - și toci zimții de pe fețele interioare , între care sunt zdrobite boabele . - Des ^1 - +

 

DESFERECAT

DESFERECÁT , - Ă , desferecați , - te , adj . 1. ( Despre roți , p . ext . despre car ) Care și - a pierdut șinele de fier . 2. Desfăcut din fiare , din cătușe , din lanțuri . 3. ( Despre pietrele de moară ) Cu zimții

 

ELINDĂ

ELÍNDĂ , elinde , s . f . Grindă metalică la excavatoarele cu cupe sau la drage , care susține lanțul fără

 

FARANDOLĂ

... FARANDÓLĂ , farandole , s . f . Numele unui dans popular provensal , vechi , cu ritm viu , în care dansatorii , ținându - se de mână în lanț

 

FEEDBACK

... nivelul a diferite sisteme ( biologice , tehnice etc . ) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare ; retroacțiune inversă , conexiune inversă , cauzalitate inelară , lanț

 

FERECA

FERECÁ , férec , vb . I . Tranz . 1. A acoperi , total sau parțial , cu metal un obiect de lemn , spre a - i da rezistență și durabilitate ; a întări un obiect ( de lemn ) prin legături metalice . 2. A lega cu fiare , cu lanțuri , în obezi etc . un om arestat sau condamnat ; a încătușa . 3. A încuia , a zăvorî o ușă , o încăpere . 4. A bate cu ciocanul pietrele de moară spre a le face crestături , șanțuri ,

 

FERECAT

FERECÁT^1 s . n . Ferecare . - V. fereca . FERECÁT^2 , - Ă , ferecați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte de lemn ) Acoperit total sau parțial cu metal ; întărit prin legături metalice . 2. ( Despre oameni ) Legat cu fiare , cu lanțuri , în obezi ( după ce a fost arestat sau condamnat ) . 3. ( Despre uși , încăperi ) Încuiat , zăvorât . 4. Prevăzut cu crestături , șanțuri ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>