Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFLORESCENȚĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 70 pentru INFLORESCENȚĂ.
GRAMINÉE , graminee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante erbacee ( rar lemnoase ) monocotiledonate , cu rădăcina fasciculată , cu tulpina formată din noduri și internoduri , cu inflorescența în formă de spic ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această
... GRÁPĂ^2 , grape , s . f . Tip de inflorescență în formă de ciorchine . GRÁPĂ^1 , grape , s . f . Unealtă agricolă formată dintr - un grătar cu dinți , cu discuri , cu roți dințate etc . sau dintr ...
HÁȘMĂ , hașme , s . f . Plantă erbacee cu bulb , cu frunze cilindrice și cu flori albe , roz sau albastre , care se prezintă în inflorescențe sferice ( Allium
HAMÉI s . m . Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene - verzui , ale cărei inflorescențe femele aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii ( Humulus lupulus ) . [ Var . : hăméi s .
INCÍZIE , incizii , s . f . 1. ( Med . ) Tăietură , secționare făcută într - un țesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical . 2. Tăietură făcută în scoarța unui arbore , cu scopul de a opri și de a dirija o cantitate mai mare de substanțe nutritive către inflorescențe , provocând astfel o creștere mai mare a fructelor și grăbirea coacerii lor . 3. Ornamentare a unui obiect din lut , piatră , metal prin zgârierea în suprafața lui cu ajutorul unui instrument special ; ornament astfel
INVOLÚCRU , involucre , s . n . ( Bot . ) 1. Totalitatea frunzișoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescențe . 2. Lamă care învelește pălăria tânără a unor ciuperci , înainte ca aceasta să iasă din
MARGARÉTĂ , margarete , s . f . Plantă erbacee perenă din familia compozeelor , cu inflorescența compusă din flori mici , galbene , dispuse într - un disc central , și din flori marginale cu o corolă lungă , albă ; mărgărită ( Chrysamthemum
MEI subst . 1. S . m . Plantă erbacee din familia gramineelor , cu inflorescența ramificată și cu flori albe - gălbui , folosită ca nutreț pentru vite ; părâng , păsat ( Panicum miliaceum ) ; p . restr . semințele acestei plante , folosite în trecut pentru hrana oamenilor , azi mai ales ca hrană pentru vite și păsări . 2. S . n .
MOȚ ^2 , MOÁȚĂ , moți , moațe , s . m . și f . Român din Munții Apuseni ; moțogan . MOȚ ^1 , moțuri , s . n . 1. Șuviță de păr ( mai lung și mai des ) din frunte sau din creștetul capului ( la oameni și la animale ) . 2. Smoc de pene de pe capul unor păsări . 3. Panaș , ciucure confecționat din diferite materiale , care se atârnă la fes , scufie , căciuliță etc . 4. Pielea roșie - albăstruie de pe capul curcanului , care atârnă în jos ; creastă . 5. Nume dat unor inflorescențe . 6. ( Reg . ) Plantă acvatică cu flori verzui , unite în spic , care ies la suprafața apei ( Potamogeton perfoliatus ) . 7. Partea superioară , ascuțită , prelungită sau bulbucată , a unor lucruri ; vârf . [ Pl . și : moațe . ] - Et .
MORACÉE , moracee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante lemnoase , rareori erbacee , cu frunze alterne , întregi sau lobate , cu flori dispuse în inflorescențe și fructe nucule , achene sau drupe , reunite într - un fruct compus ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această