Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN PUBLIC

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 218 pentru IN PUBLIC.

AGIE

AGÍE , agii , s . f . Organ administrativ din sec . XVIII - XIX în Țara Românească și în Moldova , însărcinat cu menținerea ordinii publice în capitală ; totalitatea funcționarilor din această instituție . - Agă + suf . -

 

AGITAȚIE

AGITÁȚIE , agitații , s . f . 1. Mișcare intensă încoace și încolo de oameni , de vehicule etc . 2. Stare de neliniște excesivă , de tulburare , de tensiune nervoasă ( manifestată prin mișcări grăbite și dezordonate ) . 3. ( Și în sintagma agitație politică ) Mijloc de înrâurire a conștiinței publice folosit de un partid în scopuri imediate , prin mass - media , întruniri etc . [ Var . : ( înv ) agitațiúne s .

 

ANCHETĂ

ANCHÉTĂ , anchete , s . f . Cercetare ordonată sau efectuată de o autoritate publică , pentru a clarifica împrejurările în care s - a produs un fapt și pentru a stabili

 

ANTEVORBITOR

ANTEVORBITÓR , - OÁRE , antevorbitori , - oare , s . m . și f . Persoană care a vorbit , într - o adunare publică , înaintea altor persoane . - Ante - + vorbitor ( după germ .

 

ANTICLERICALISM

ANTICLERICALÍSM s . n . 1. Atitudine ostilă față de cler ; respingere a bisericii ca instituție religioasă ; respingere a amestecului clerului în viața publică . 2. Atitudine de

 

APOSTAZIE

APOSTAZÍE , apostazii , s . f . 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă ; renegare a unei doctrine sau concepții . 2. Revoltă , răzvrătire împotriva stăpânirii [ Var : apostasíe s .

 

APROD

APRÓD , aprozi , s . m . 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească , cu atribuții ( administrative , fiscale , juridice ) variate . 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească . 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele

 

ATENEU

ATENÉU , atenee , s . n . Numele unei clădiri publice în care au loc manifestații cultural -

 

AULĂ

ÁULĂ , aule , s . f . Sală mare într - o clădire publică , destinată festivităților , conferințelor , cursurilor etc . [ Pr . : a -

 

AUTORIZA

AUTORIZÁ , autorizez , vb . I . Tranz . A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (

 

AUTORIZAT

AUTORIZÁT , - Ă , autorizați , - te , adj . Împuternicit cu autoritate ( publică ) ; împuternicit să facă , să spună etc . ceva . V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>